Toata lumea vorbeste de filmul ala de pe Netflix. Anul trecut a fost un titlu, anul asta e altul, la anul o sa fie inca unul. Am prins si eu cu un ochi discutii, ca n-am prea stat cu telefonul in mana zilele astea.

N-am avut treaba, fiindca sunt la mama acasa, dar nici viata din aia cu mananca, roaga-te, iubeste. Adica, viata mea e mananca si roaga-te sa dormi. Daca nu-ti iese, mai mananca un pic, fiindca e singura alternativa de energie.

Si cum imi doream sa adoarma copiii odata (ccea ce inca nu s-a intamplat, desi ii ignor pe intuneric de vreo 20 minute), ca sa prind si eu macar genericul la film, am inceput sa butonez prin pozele de azi.

Continuare

De 5 ani și 10 luni n-am mai dormit nicio noapte întreagă. Când băiețelul meu a început, în sfârșit, să lege orele de somn, eram gravidă în lună mare și mergeam la baie de cel puțin 5 ori pe noapte.

Continuare

L-am scos din apă, învelit într-un prosop mare, cu părul ud și l-am așezat pe pat. Ca pe un bibelou rar, ca pe un diamant viu, ca pe un bebeluș nou-născut. Deși el are aproape 6 ani și 29 la picior. Stătea acolo înfofolit ca o sărmăluță și, brusc, l-am văzut mic și m-a apucat o nostalgie, cum nu m-a mai apucat de mult timp pentru primul meu născut.

Continuare

Știu că urmează reproșuri peste ani. Nu sunt pregătită pentru ele, nu cred că vreun părinte e. Chiar dacă știu că m-am străduit. Că mă străduiesc. La fel au făcut și părinții mei, la fel și ai tăi. Cu toate astea, lista noastră, a copiilor lor, de reproșuri are multe puncte și nu îi scutim nici să ne plătești.

Continuare

Ca să înțelegeți de unde dilema: subsemnata a terminat școala germană. La secția germană, am făcut toate materiile în limba germană. Am învățat să scriem și să citim în limba germană. Și acum, dacă mă întrebi alfabetul, nu-l știu în românește.

Continuare

Știți cum adulții nu se mai recunosc între ei de când cu mască și frig, căciuli și echipament pentru ger. Te recunoști în parc după copii.

Continuare