Am o prietenă căreia îi plac mult rochiile, bluzele, pantofii și gențile, ca oricărei fete de vârsta mea și-a ei. Și cum aveau ei tot mai multe rochii, bluze și boarfe prin dulapuri, a înființat împreună cu soțul ei următoarea regulă: de fiecare dată când își cumpără fiecare ceva nou, aruncă ceva vechi. Până când, la un moment dat, ca să respecte regula în continuare, atunci când își cumpăra ceva nou ea, arunca ceva vechi de la el 🙂
Tata zice că un bărbat care e prea drăguț și prea atent cu tine sigur are ceva de ascuns. Nu știu dacă o zice fiindcă, să recunoaștem, chiar e o scuză bună pentru a fi grozav fără efort sau fiindcă știe el ceva mai mult decât mine. Deși săptămânile trecute a invocat argumentul ”tu ai abia treizecișiceva de ani”, iar eu m-am enervat teribil de tare și i-am spus ”nu-mi vine să cred că la șaizecișiceva de ani invoci argumentul vârstă!”, s-a mai întâmplat uneori să îi și dau dreptate. Da, știu, e teribil de matur să recunosc așa ceva.
Rar se întâmplă să ieșim undeva la restaurant și să stăm soțul meu și cu mine împreună la masă mai mult de 10 minute întregi. Asta ar fi cam cât mănâncă pruncul, rodul iubirii noastre. Uneori ni se întâmplă și alimente care fac minuni, cum e un castron plin cu sâmburi de rodie, dar asta e acasă de obicei. Însă noi primim minunile oriunde, nu suntem pretențioși. Rodia este acest fruct grozav care îl ține ocupat pe Tudor și o jumătate de oră, pe ceas. O dată a mâncat două rodii mari și dulci, de arătau bucătăria noastră și mamă-sa lui ca după un război mondial.
Doamnelor și domnilor, blogul ”și blondele gândesc” vă prezintă în exclusivitate noua pastilă AntifricăDeSpital, cu variantele AntifricăDeMedic și AntifricăDeDentist, toate aduse în România prin amabilitatea companiei N-aiSăVeziAșaCeva.
– Și, cum i-ai spus că ești însărcinată, cum i-ai dat vestea cea mare lui? mă întreabă prietena mea, după ce i-am zis că așteptăm un bebeluș în curând.
– A, păi a fost cam invers. Oricât de ciudat sună, el a știut mai întâi.
