Cred că e valabil și pentru fetițe, și pentru femei. Tot văd puștoaice la fiu-meu la grădiniță, îmbrăcate să leșin. Bine, pentru o mamă de băieți e ușor să leșine la vederea unui singur cenimentru pătrat de sclipici. Dar nu vă zic: paltonașe, pălărioare, volănașe, leeeeeeșin. Și tot îmi vine să le complimentez, dar nu aș vrea ca aceste fetițe să creadă despre ele că sunt doar frumoase pentru că au rochie, păr, paltonaș, pălărie, volănaș. Înțelegeți ce zic?
Sigur că toate vrem să fim admirate, observate și apreciate, dar pentru mai mult decât CE avem, ci pentru CINE suntem. Limita asta e fină, nici mie nu-mi iese întotdeauna, dar nu ne lăsăm cu progresul. Că tot începusem discuția despre regine și complimente. Articol bun de citit și pentru bărbați și tătici, mai puțin machomeni. Nu facem clickbait, deci nu citiți dacă vreți pentru agățat, ok? Blondele de aici nu sunt în aria de acoperire 🙂
