Categoria: din vremea când nici blondele nu erau blonde (Pagina 1 din 11)

Să fiu premiantă și olimpică, probabil cea mai mare traumă a copilăriei mele

premiantă olimpică miruna ioaniPărinții nu m-au bătut, nu m-au pedepsit, niciodată nu m-au obligat să fiu nici premiantă, nici olimpică. Mai mult, tata adesea îmi zicea să mai bat și eu mingea pe stradă, că prea multă școală mă spală pe cap.

Continuare

A fost nevoie de 35 de ani și 2 copii să înțeleg de ce mama nu dormea înainte de fiecare concediu, Crăciun și Paște

înțeleg mama nu doarme Paști, crăciun, concediu miruna ioani

Simțiți cum alunecăm în tabăra cealaltă? Trebuie să simțiți.

Continuare

Scorurile din viața noastră și cum contează ele un singur moment

Scorurile din viața noastră și cum contează ele un singur moment miruna ioani

În clasa întâi, un 8 la muzică a fost dezastrul. În clasa a 2-a, un 8 la mate îmi punea coronița. Știu exact cât am luat la Capacitate, 9,87 cu media de pe ani. De la prima lucrare la fizică, în clasa a 9-a, am fugit împreună cu două prietene, de la șocul faptului că nu scrisesem nimic. Am fugit pentru că s-a putut și pentru că profa nu era tocmai persoana cu cel mai acut simț al observației, ca să fim drăguți, astfel încât, credeți-mă pe cuvânt, s-a putut. 

Continuare

Iubiți-vă copiii pentru ceea ce sunt, fără să-i pedepsiți în avans pentru ce credeți că nu vor deveni

Când trecutul îți confirmă că ai făcut alegerile corecte miruna ioani

În clasa a 6-a, am fost într-un schimb de experiență în Germania. Clasa cu care ne-am înfrățit avea două vedete printre băieți: pe Christian și pe Florian. Florian era neamțul ăla tipic, blond, cu freza dată cu gel, rârâit corespunzător și pistruiat bine de tot. Christian era mult mai înalt, un pic bronzat, un pic adus pe spate și ceva vedetă sportivă pe la ei. Dacă erai fată, sigur îți plăcea de unul dintre ei. Să știe ăștia doi cum te cheamă era, pe vremea aia, egal cu să te fi cerut de nevastă. Florian știa să se pupe, a învățat-o chiar și pe o prietenă a mea. Christian le-a învățat pe mai multe, doar că ele nu știau.

Continuare

Viața cu părul scurt

Viața cu părul scurt miruna ioani

Agrafele pe vremea când eram eu copil erau ceva rar și foarte prețios. Cine avea pereche o purta doar la serbări și aniversări. Până și agrafele alea simple, din metal negru, cele mai ordinare agrafe care te înțepau de parcă ți le înfigeai în creieri, nu în păr, până și alea erau rare și prețioase. Aveam o cutie în care le păstram. Și nu știu dacă din cauza asta, dar și părul lung părea ceva foarte prețios.

Continuare

Cum mi-a stricat grădinița urechea muzicală

grădiniță ureche muzicală miruna ioani 2

Tanti Marcela. Așa o cheamă pe educatoarea mea din primii ani de grădiniță. N-am fost mult timp la ea, doar grupa mică și mijlocie. Era o femeie blândă și cu frica lui Dumnezeu. Ne învăța poezii comuniste și purta un zâmbet fals, de și copiii își dădeau seama. E greu să ai de-a face cu atâția pici care nu se știu șterge la fund fără tine. Cred că avea intenții bune, dar și probleme acasă, o mamă bătrână, un soț dubios și două fete frumoase.

Continuare

Pagina 1 din 11

© 2007-2022 Și Blondele Gândesc | Powered by WordPress

Temă optimizată de Valeriu | 139 queries in 0.124 s