Îmi plăcea de un băiat și i-am căutat numele pe google. I-am găsit blogul. Avea atâtea greșeli de ortografie, că mi-am luat gândul de la el și m-am îndrăgostit de scris.
Asta se întâmpla în 2007.
A fost o joacă. E atât de simplu să îți faci blog. Era și pe vremea aceea. Apoi, evoluția blondelor care gândesc nu a venit ca ceva firesc, ci ca ceva total neașteptat. Pe scurt, mi-a schimbat viața.
Blogul a fost și rămâne una dintre cele mai autentice și frumoase cărți de vizită ale mele. Presupune multă muncă, deși unii ar crede că-i simplu, stai acasă și doar scrii. Să vedeți cum e, unele articole se scurg prin degete câte 4-5 odată, altele se cer scrise zile întregi. Uneori te prinde noaptea la taste, alteori dimineața, la calculator.
Scriu despre
- ce-mi place și ce nu-mi place, despre ce simt. Despre cum aș putea deveni mai bună, mai deșteaptă și mai frumoasă
- despre stomatologie și dinți, însă dintr-o perspectivă umană, nu una scorțoasă
- despre sarcină, alăptat, educație și copii – ceva mai mult acum, de când am și eu pe Tudor.
- Uneori mai apar lucruri noi pe lume și sunt invitată să le testez și să povestesc și altora despre ele.
- Merg la conferințe din care învăț de fiecare dată ceva și pe cele mai interesante lucruri vi le spun și dumneavoastră aici.
- Cel mai mult însă scriu despre iubire, oboseală și fericire. Nu în ordinea asta 🙂
- Fără plan editorial, fără rigori prestabilite.
- Totul ca un dans firesc în ritmul unui suflet care cântă. În gând cântă, da, că altfel ne-am pune cu toții mâinile-n cap!
De-a lungul timpului, s-a strâns o comunitate bogată în jurul blogului, sunt oameni care mi-au devenit prieteni buni și în viața offline. Alții, pe care nu știu dacă îi voi cunoaște vreodată și pentru care mă îngrijorez dacă au lipsit câteva zile de aici. După ce trag linie, cred că ăsta e cel mai mare avantaj în a avea un blog. Oamenii pe care începi să îi atragi pe lângă tine.
Prin faptul că cititorii au devenit tot mai mulți și mai aproape, blogul a intrat în atenția unor agenții sau brand-uri, care și-au dorit o asociere cu ”Și blondele gândesc”. Am fost invitată la diverse lansări și infotrip-uri în România și în străinătate, am participat ca speaker la conferințe, m-am implicat în proiecte la nivel național, am colaborat cu mari brand-uri internaționale.
Despre publicitatea pe blog
Câteodată, mai fac loc între articolele mele, unor informații despre anumite produse sau servicii care îmi plac. Și acestea sunt tot scrierile mele, nu obișnuiesc să dau copy/paste comunicatelor de presă.
Campaniile sunt atunci când cineva își dorește ca eu să scriu despre produsul său. Acesta poate fi un serviciu, un alt site, un magazin ori un produs în sine. Și acest cineva practic plătește un loc între articolele mele, un timp pe care-l petrec documentându-mă despre ce urmează să scriu. Niciodată nu voi recomanda un produs fără să-l testez, niciodată nu voi promova margarina pentru copii, întotdeauna voi comunica cinstit și onest și deschis. Asta am făcut de când am început blogul, cred că am un renume curat.
O să ofer mereu părerea mea, împărtășesc cu drag din experiența mea, amintindu-le cititorilor mei că pot fi diferite de părerile și experiențele lor. O să îi încurajez de fiecare dată să se documenteze în regim propriu, să caute, să nu creadă tot ce citesc (oricine poate scrie orice prostie zilele astea, vedeți să nu pățim ceva dintr-o greșeală de tipar), să tragă singuri concluziile și să ia singuri deciziile.
Mai multe despre intențiile mele pe termen scurt și mediu cu acest blog, am scris aici.
Toate articolele sponsorizate se află într-o categorie dedicată și pot fi găsite aici. Din 2016, ele apar marcate cu (P).
Deși nu cifrele sunt cele mai importante, știu că sunt un reper și avem nevoie de ele. Traficul meu e public și poate fi găsit aici.
Cine dorește să discutăm despre posibile colaborări mă găsește la rubrica de contact sau pe miruna[la]siblondelegandesc[punct]ro .