
Acest streptococ e coșmarul oricărui părinte cu copil în colectivitate. Exsudate, antibiotic, purtător sănătos, bolnav, tratat, verificat, ștampilat. Adeverințe, pediatru, medic de familie. ”Aduceți un exsudat curat”. După 2 săptămâni, când ți-e lumea mai dragă, o iei de la capăt, pac.
Orice preferă părinții să apară în grupă la grădiniță, să vină păduchii la noi, să vină râia, să vină paraziții, numai streptococul ăsta să ne ocolească, amin.
Vreau să vă arăt cum puteți face șapte feluri de paste cu o singură rețetă, din patru ingrediente.
Mi se pare că nu există haină să îmbrace mai bine femeia. De asta am cel puțin 250 de sacouri în garderoba mea. Sigur că le port de două ori pe an și sigur că glumesc, dar ce voiam să zic e că sacouri iubesc.
Știți viralul ăla cu ”you’d better fix my entire life, you little piece of…”? Mi-am luat imprimantă nouă, să vă zic.
N-am cum să nu vă spun cum a fost când le-am zis copiilor. Vorbim de ceva o dată în viață, așa că nu le puteam trânti vestea, poftim. Am construit suspansul, am făcut puțin mister. Întâi le-am zis că diseară la 8 le-am pregătit o surpriză. Tudor a întrebat dacă e vorba că mă trezesc dimineață cum sună ceasul, nu era 🙂 Lego? Orez cu lapte? Ce e, mami? Dă-ne, că nu mai putem. Le-am zis că nu e cu dat, e cu spus. O veste.

