Motivul secret pentru care ador să port sacouri (p)

papuci rizzoliMi se pare că nu există haină să îmbrace mai bine femeia. De asta am cel puțin 250 de sacouri în garderoba mea. Sigur că le port de două ori pe an și sigur că glumesc, dar ce voiam să zic e că sacouri iubesc.

  • Îmi place croiul desenat. Simt că în sacouri poți fi cum ai tu chef în acea zi. Elegantă, balonată, slabă înghețată, ba și gravidă am încercat.
  • Cambrarea care te ajută să marchezi talia pe care eu nu o am.
  • Nasturii din față care, fie încheiați ori descheiați, îmbracă burtica într-un mod elegant.

Mi se pare că la sacouri e greu să greșești.

Și că îți flatează silueta oricum ar fi ea. Sâni mari? Burtică gogoșică? Umeri lați? Sâni mici? Cu sacouri poți echilibra orice. Greșesc?

Sigur că sufletul contează și că scopul hainelor e să ne acopere și să ne țină de cald, știu. Și că suntem frumoase oricum sunt de acord, bărbatu-meu zice că-i place cel mai mult cum arăt dimineața când mă trezesc. Poftim! Dar tot mă simt mai bine într-o haină în care-mi pare că-mi șade frumos. Nu e despre alții deloc.

Când port sacouri, simt ținuta. Când port sacouri, simt că pot fi frumoasă și elegantă imediat. Plus că e simplu cu ele, nu te obligă să iei multe decizii. Nasturi încheiați sau descheiați mi se pare destul de ușoară alegerea.

Am îndrăgit unele sacouri așa intens, că mi-e drag să-mi amintesc.

În sacoul roșu m-am plimbat prima oară de mână cu soțul meu. Era unul de lână, mă simțeam așa mărunțică și ușoară în el. Bine, poate ”ușoară” nu e un termen potrivit pentru prima plimbare cu un băiat necunoscut, dar m-a luat de nevastă, să nu uităm. Mi l-a aruncat mama după multe rugăminți, fiindcă îl adusesem într-o stare avansată de descompunere, încât nu mai putea fi nici măcar donat unui om viu.

Dintre ce sacouri au mai rămas în istoria vieții mele e unul luat din Anglia, cu codiță la spate cumva. Mi-a rămas mărișor, dar nu-l dau. Nu din motive de descompunere, ci din motive de amor. Îl iubesc. L-am purtat, m-a salvat, mă simt specială doar să știu că îl am.

Alte sacouri memorabile, că tot nimeni nu m-a întrebat.

Unul dintr-un fel de mătase, un bej delicat, cu o cădere elegantă ceva de speriat. Tot din UK luat, că acolo s-a cam și terminat apetența mea pentru modă sau timpul alocat. După mi s-au întâmplat doi copii, așa că mi-am luat o singură bluză corai în care mă postez în 98% din reels. În restul de 2% mai scapă câte un halat tip prosop și aia e, facem și noi succes cum putem.

Ia să caut niște poze, sacouri din istoria mirunii să vă arăt. Știu că sunteți fierte de curiozitate, fiindcă na. Nimeni nu m-a întrebat, dar asta niciodată nu m-a oprit să arăt :)))

Pe sacoul roșu răposat nu-l am nici în poze. O fi tot mâna mamei, la cum bietul arăta.

Dar îl am pe cel alb, observați decupajul, îl ador, cum se zice acum nou.

Sacoul verde a fost ieftin, încă-l am. Culoarea rezistă, deci păstrăm.

Sacoul negru, tot ce înseamnă sacouri până la această poză sunt din UK (adică de cel puțin 8ani, încă arată și trăiesc în garderoba mea). Acesta e cel mai rock n roll sacou pe care-l am. E negru, că na, dar are paiete pe spate, poate nu le-ați observat. Și ceva dungă roșie secretă pe interior, să nu mai spuneți nimănui de ea. Mă simt nebunatică un pic în el, habar n-am de ce.

Și sacoul de mai jos rezistă, îl iubesc, îi mai fug umerii ăia care ar trebui să stea în sus, dar îi aduc înapoi acasă cu răbdare ca pe un copil rătăcit. Tot UK, avem sacouri evergreen.

Acest sacou e din categoria Numaiștiu de el nimic, l-am purtat și după copii, fiindcă e mai mult din familia laibăre decât din familia sacouri, dacă înțelegeți ce vreau să zic. Era o corcitură, dar avea inimioare pe manșetă și nu a costat mult. Aici eram în Lisabona, posibil să fi fost gravidă și încă să nu știu 🙂

Aici avem două sacouri, dintre care doar unul e al meu, celălalt e al Dianei, prietena mea din UK. Fețele noastre de căprioare se datorează faptului că noi eram deja mutați în România înapoi, aici doar vizitam și, practic, ne părăseam. Sacoul ăsta îl am din liceu (cred), îl ador, are și pe spate ceva strălucitor, ține cald, l-am purtat la penultima întâlnire Sisterhood la Cluj. Am implorat-o pe mama, nu carecumva să-l facă istorie și pe acest. E mai vechi în familia noastră decât copiii mei, deci îl putem considera membru cu drepturi și respect 🙂

Îmi dau seama că probabil 70% din hainele mele sunt din UK.

Mai jos vă prezentăm sacoul tip mătase, un pic hâită poza, dar el e minunat. Eram cu mama într-un Hilton din centrul Londrei, la proba de rochie de mireasă, a fost unul dintre momentele în care m-am simțit bogată în sacoul meu, dar mai ales, cu mama de braț. Pentru mine, ăsta e adevăratul lux: timp cu oamenii dragi. Cafele și afternoon tea, se poate să fi fost și un pic de Ritz, dacă treceți prin Londra, să știți că nu e exagerat de scump și merită once in your life.

Deci habar n-am dacă la modă mă pricep, dar știu precis ce-mi place și-n ce mă simt ok. Dacă vi s-a urât de sacouri de acum o sută de ani, vă invit la secțiunea sacouri din 2023. Bine, paaaa.

Articolul anterior

7 lecții din ultimele 4 săptămâni

Articolul următor

Detalii care m-au impresionat de la Matthew Perry

6 Comentarii

  1. Stefania83

    Si eu iubesc sacourile, si nu le dau pe cele cu amintiri.
    Primul sacou si cel mai vechi din garderobă, e din 2005, luat din Sua (in studentie am fost la lucru in vacanță :).
    De atunci am adunat din toate modelele, multe culori, imi cumpăr mereu sacouri si cu greu mai dau din ele 🙃

  2. Simo

    Tocmai ce mi-a luat si eu doua sacouri, de multa vreme tot cautam si nu ma decideam. E cum zici tu, ma simt mai feminina in ele.

    Sacoul alb te prinde grozav! Si cel verde, si cel din poza cu Diana, ca tot nu m-ai intrebat haha!

    Multumim de recomandari!

  3. Doina

    Toate sacourile sunt frumoase și dau o notă de feminitate!

  4. Cora

    iubitoare de sacouri si aici, dar cu o mare dilema: ce sa pui pe deasupra sacourilor daca esti un om f friguros ca mine?….:(

  5. Dupa cate vad ai o colectie intreaga, de diferite dimensiuni si culori. Sacourile chiar sunt foarte feminine si elegante. Sa stii ca iti stau foarte bine, iti vin perfect. Eu una nu sunt inebunita dupa ele, am si eu cateva dar nu le port doar atunci cand trebuie.

Leave a Reply

© 2007-2022 Și Blondele Gândesc | Powered by WordPress

Temă optimizată de Valeriu | 144 queries in 0.527 s