Tata, foarte demult, către tot restul familiei mele:
-N-o lăsați să câștige, să învețe să joace cinstit.
Deci ghiciți cu cine mă jucam cel mai puțin. Mă nenorocea cu fiecare ocazie. Dar și astăzi, când îl mai prind să-l bat la ceva, Doamne, cum e victoria aia. Victoria aia care-i pe bune în fața părintelui tău. Priceless ca-n reclamă.
La 6 luni fix, nu stătea perfect în fund, așa că am început diversificarea pe la 6 luni și ceva. Posibil să fi fost și vreo două săptămâni. Nu mai știu.
Și cam acesta este laitmotivul în ceea ce privește diversificarea la al doilea copil:
Despre probiotice s-a vorbit un internet întreg, iar lumea a trecut dintr-o extremă în alta. Ba să luăm probiotice și erau ridicate în slăvi, ba stați că sunt periculoase și să nu vă fentați.
Așa că am făcut eu temele și am adunat ce informație relevantă am găsit pe subiect, iar dumneavoastră trageți concluziile despre probiotice singuri-singurei. La final, găsiți și un concurs cu premiu probiotice de la Secom. Vă înscrieți, doar dacă decideți că o să le luați.
Ăsta mic își dorește un cățel, o pisică și un miel. Bărbatu-meu, o terasă cu copăcei, unde să-și bea cafeaua în aer liber.
Eu visez la o canapea galbenă într-o sufragerie goală de mobile obositoare, pe care s-o umplem de lumina noastră și când afară-i noapte. Și-mi mai doresc un dulap în care să-ncap ca într-o cameră, cu toate. Un loc în care să nu mai fiu deloc vinovată, ci doar dezordonată.
Văd și acum scris unu-trei-unu de mână, cu un pix negru pe-o foaie alb-murdară, că-n Anglia nu aveai voie să scrii cu albastru pe documente oficiale. Tocmai venisem de la cabinet, era o frumoasă zi de vară englezească. Poate, încă lumină afară sau o fi fost sâmbătă, nu-mi amintesc deloc aceste detalii neimportante, dar pe unu-trei-unu îl văd în fața ochilor și acum. Știu sigur că Horațiu era de gardă.
În fața ușii, mă aștepta o fițuică. O jumătate de A4 ca trasă la xerox și tăiată strâmb de cineva grăbit. Nu era nici măcar în plic. Deși, cu siguranță era, dar în mintea mea nu mai încape și plicul de care să își amintească.
”Mrs. Ioani, încercăm de 3 zile să vă contactăm, trebuie să vă comunicăm ceva urgent.”
