Oricine mananca vrea reteta. Fara exceptie. E pufos, e ca un piscot matasos. Deasupra i se face o crusta crocanta aproape ca o bezea. As putea manca unul intreg odata fara sa ma fortez vreun pic.
Puteti adauga coji de portocale sau un strop de vanilie, dar mai bine nu, ca mie nu-mi place si pe blogul meu n-aveti voie altceva. :p
Asadar, iata ingredientele:
Înlocuiți un prieten cu o mamă, un tată, o soră, un frate, un soț sau o soție. Înlocuiți cu oricine vă e drag vouă. Apoi, puneți-vă și voi în locul ăla, pentru că viața te pune în tot felul de papuci și de situații.
E un text vechi, nu va incurajez sa mergeti nicaieri. Insa, in rest…
Că nu îți stă bine părul. Prea mult stres la birou. Ți s-a rupt o unghie, tocmai acum. Urlă copilul. N-a venit taxiul. Ai pierdut tramvaiul. Cretinul din față doarme la volan. Locul de parcare-i ocupat. Chelnărul a uitat că ai cerut și-un vin. Iar a venit vara și tu ești gras. La cosmetică nu mai e loc liber. Ți-a căzut și-o plombă. Concediu nu mai ai. S-a stricat frigiderul. Ți s-a ars friptura. Ai găsit un gândac. Fix ce îți lipsea. Auzi, gândac.
Simțiți bluza cum vă stă pe spate. Degetul mare, în pantof. Părul pe frunte. Verigheta pe deget. De când n-ați mai simțit verigheta pe deget?
Știți, când schimbi banda dintr-o dată, de aproape te bagi în nefericitul care circulă regulamentar lângă, fie pentru că e în punctul mort sau fie pentru că pur și simplu nu îl vezi (cred că tuturor ni s-a întâmplat măcar o dată să pur și simplu nu-l vedem), iar el -în loc de înjurături și claxoane- dă din cap că nu-i nimic?
Și fiindcă a venit vara și luna iunie e pe noi, vă propun o nebunie: Să nu mai stăm weekend-urile pe net. Deloc. Să fie ca pe vremuri. Cu vizite la prieteni, cu citit cărți pe-ndelete, cu făcut un duș mai prelungit. Cu jucat mai mult cu copiii.
