Când te joci, musai să-ţi placă

joc puzzle

Din ce-am observat la Tudor: contează enorm ca părintele să intre în jocul pe care-l face. Băieţelul meu e mic (4 luni), nu ştiu cât limbaj foloseşte în capul lui deocamdată, însă cred că la el sunt mai degrabă emoţie pură, senzaţie, sentiment. E o diferenţă mare de atenţie dacă îi spunem o poveste din capul nostru sau dacă o citim dintr-o carte. E mult mai atent dacă îi cânt eu un Hänschenklein decât când îl pun pe youtube. Dacă eu îi zâmbesc, îmi zâmbeşte înapoi, dacă eu sunt acolo, este şi el. Dacă el stă în scoică şi eu mişun prin jur, va sta o vreme, apoi va cere atenţie. Nu că îi e foame sau vrea schimbat, uneori nici în braţe nu e nevoie să-l iau ca să se calmeze. Doar să vorbesc cu el. Să îi arăt ceva. Să îl bag în seamă. Şi mă străduiesc să fiu autentică şi să vorbesc serios. Să mă joc şi să îmi placă.

Paranteză. Finuţa mea, pe vremea când era mai mică (vreo 4 ani?) şi încă nu se prea juca singură. Mai ales când ne întâlneam, cum noi stăteam în UK, profitam de fiecare clipă să recuperăm toate jocurile din tot timpul în care eu eram plecată şi ea nu pricepea de ce. Acum m-am întors, dar ea a crescut, se joacă singură şi nu mai vrea să o încurc. În fine. Mi-a zis odată, când eu voiam să merg la baie ori la masă ori la adulţi, că deja mă jucam de cinci ore (exagerez, nu cred că am avut vreodată privilegiul ăsta), ea se supărase pe mine că vreau la baie, încercam să negociez încă 5 minute de joc, după care, gata, să luăm o pauză, dar ea tot supărată, deşi cele 5 minute treceau, şi mi-a zis: da, sunt supărată fiindcă te joci, dar nu îţi place!

Copiii funcţionează atât de simplu. Pentru ei, 2 lucruri sunt importante: hrana şi iubirea. După o vreme, hrana poate cădea jos de tot în topul priorităţilor. Şi, deşi noi iubim copilul şi atunci când vedem un film, el nu simte asta. Poate e superficial, veţi zice, dar iubirea nu e numai atunci când îi furnizăm legume bio şi haine de la Zara, o bonă full-time sau grădiniţă privată. Deşi noi muncim pentru toate astea şi nu sunt chiar de lepădat. Iubire nu e numai când renunţăm la nişte pantofi noi pentru cel mai recent model de Spirderman cu baterii. Iubire e atunci când indiferent dacă-l avem sau nu, îl inventăm pe Spiderman şi ne urcăm pe toţi pereţii cu toate mâinile pe care le-avem.

Iubire e când suntem acolo şi atunci pentru ei. Trup, minte şi suflet.

imagine via Shutterstock, joc puzzle

Dacă doriți să aflați când scriu, vă invit să urmăriți pagina de facebook a blondelor.

Articolul anterior

Mame care alăptează în public (poze)

Articolul următor

Lucruri pe care nu le înţelegeam înainte de a avea copii (2)

4 Comentarii

  1. Eu ma joc enorm cu Nadia, pur si simplu pentru ca sunt in casa si doreste sa se joace cu mine. Mi-e nus’ cum sa o tot ocolesc. Desi mai are si momente cand sta cu ta’su sau cu bunica (20-30 de minute max.), in general eu sunt sefa peste jocuri.

    Uneori ma incurca faza asta, as mai face si eu una-alta, dar apreciez totusi acest ‘quality time’ impreuna.

    Si ea a evoluat enorm cu jocurile astea. Asa a invatat numerele, forme geometrice, face puzzle de cateva luni bune etc. Desi inca nu vorbeste cum ar trebui, recunoaste animalele, le zice in limba ei, picteaza (ii printez foi cu Minnie si coloram cu acuarele), cere sa ii dau numerele sa se joace, sa le recunoasca etc.

    Nu tin mortis sa o duc la Harvard de la 3 ani, dar i-am dat acces la una-alta, pur si simplu ca am vazut-o interesata. Si i-am tot luat jucarii de diverse varste, sa fie acolo.

    Pentru ca nu vorbea decat putin de tot, am inceput sa-i zic cuvinte in engleza (sunt multe scurte si usoare fata de cele in romana), asa ca si-a dat drumul la faza asta si ii place.

    Nimic nu se face fortat, dar, daca vrea sa invete, eu nu o opresc.

    Si da, simte smechera cand nu am tragere de inima si atat ma fitileste, pana imi amintesc ca totusi EA este prioritatea mea. Si, dupa ce ii fac bucuria si ne jucam ‘serios’, e si ea mai maleabila si-mi da un mic ragaz pentru gospodarie.

    • Şi când lucrezi cum faci?

      • Pai lucrez noaptea. Dupa 9-10, cand am terminat cu ea (iarna adoarme in jur de 8-9, acu’ vara spre 10, desi o bag la spalat la 8), eventual mananc ceva repede, imi spal vasele si ma apuc de lucru. Ma culc pe la 12-1, ma trezesc o data pe noapte sa haleasca lapte si dupa aia in jur de 7 ca se face lumina. Aparent nu se moare de oboseala 😀

Leave a Reply

© 2007-2025 Și Blondele Gândesc | Powered by WordPress

Temă optimizată de Valeriu | 139 queries in 0.539 s