Categoria: o copila care respira gandeste si simte (Pagina 2 din 18)

Cred că a început ziua mea

Iunie e mereu o lună cu multă sărbătoare. Dintotdeauna.

Continuare

”Nu cred că nu te poți schimba pentru cel pe care-l iubești”

Stăteam în fața sediului redacției unei faimoase reviste de modă la care lucram. Era săptămâna aia nebună în care a erupt ceva vulcan din Islanda, care a înnegrit tot cerul Europei. Scuza perfectă ca el să mai rămână cu mine un pic.

Continuare

Am fost până în Cipru să vedem ce înseamnă ospitalitate

N-ați fost atenți câteva zile și noi am dat o fugă până-n Cipru, mai exact Larnaca. Pe principiul, unde zburăm să mai prindem bilet gratuit înainte de a împlini copilul 2 ani? Ne era un pic de dor de Londra, recunosc, dar când ne-am vizualizat împingând la cărucior pe niște rampe perfect child-friendly, pe vânt și ploaie, la 3-4 grade, ne-am reorientat rapid. Ceea ce s-a dovedit a fi o decizie excelentă.

Larnaca, Cipru, 23 de grade în fiecare zi. Sfântă inspirație!

Continuare

Poze de la petrecerea blogului de 10 ani

petrecerea blogului miruna ioani

Sunt proaspăt scoase din arhivă, tocmai le-am primit și mă ardeau degetele să vi le arăt. Ce grozav ne-am simțit, ce frumos a fost! Ce fraieră c-am așteptat atât până să vă cinstesc cum se cuvine sau până să vă cunosc cum atâta bine mi-a făcut.

Continuare

Ce am învățat în 10 ani de blogging – articol aniversar

miruna ioani 10 ani de blogging

a doua poză a mea de pe facebook, septembrie 2008

Că pot și eu, fata care nu reușea să se uite la un film până la capăt, urca pe scări în loc de lift fiindcă era mai rapid decât s-aștepte, fata care nu plângea la Titanic, nu credea în cai verzi pe pereți și prinți pe cai albi, cea care spunea că n-o să se mărite niciodată, dar și-a dorit dintotdeauna un copil, fata care nu se putea ține nici de un abonament la sală, de nicio dietă cu nume străin, fata căreia-i plăcea să doarmă, care n-avea vreun talent deosebit, ci câteva kilograme în plus și-o mare pasiune pentru înghețată.

Continuare

Viața ca o cură de slăbire

cură de slăbire

Tu ai două șanse în viață: fie slăbești vreo 10 kilograme, fie te faci savant, mi-a spus tata cu sinceritate, din capul mesei din bucătărie. N-am luat-o ca pe un compliment, ci ca pe un pumn la ficat. Am trăit mult timp cu convingerea că pur și simplu n-o să mai slăbesc niciodată. Și că, dacă tot sunt o grasă inteligentă cum mă vede el, ce rost are să fiu o grasă nefericită. Adică, oricum încântată nu prea eram. 120 de prăjituri am mâncat o dată, în vreo 2 zile de Paști. I-a căzut fața bunicii mele când și-a dat seama în a treia zi că nu mai avem nici urme prin frigider. Apoi m-am întâlnit cu un unchi pe stradă și omul nu m-a recunoscut. Aveam 64 de kilograme.

Continuare

© 2007-2017 Și Blondele Gândesc | Powered by WordPress

Temă optimizată de Valeriu | 155 queries in 0.243 s