Mi-am propus de minivacanța asta să fac o grămadă de chestii, să scriu până m-or durea buricele degetelor, să-mi fac fotocărți din toate pozele care dau pe-afară din telefon, să recuperez episoade din serialul meu preferat și poate să văd măcar un film de Oscar (în continuare n-am văzut nici unul, zero barat), să îmi fac ordine prin dulapurile din SIbiu, prin cutiile aduse din Anglia și lăsate ”provizoriu” la păstrat, să beau multe cafele doar eu cu soțul meu, să fac plimbări lungi prin parc, să port toate cele șaptișpemii de bluze pe care mi le-am înghesuit în bagaj, să dorm până la amiaz și să citesc ceva dintr-o carte pentru adulți, dacă mai țin minte cum se face.
Mna, ce să vă zic, tocmai am intrat pe ultima sută de metri a vacanței, sunt la fel de obosită cum am venit, prânzul nu m-a prins dormind nici măcar pe aproape, de văzut n-am văzut nici măcar un videoclip, am fost la o cafea cu soțul, doar că eu am plecat după 10 minute, fiindcă Tudor nu mai avea răbdare, am purtat o singură bluză, fiindcă a fost mai frig decât preconizam și am decis că nu-i momentul de parada modei.
Pe scurt, n-am făcut prea multe din câte mi-am propus, dar: ieri am ațipit cu băiatul meu la prânz, ăsta e un lux pe care nu mi-l permit decât la sărbători și la mama acasă, m-am întâlnit cu colegii din generală, care sunt surprinzători, fermecători și nu am mai putut de râs când ne-am amintit cum dansam cu lumina stinsă. Relațiile din generală sunt altfel decât cele din liceu, fiindcă atunci ești chiar copil 100%. M-am și tuns un pic, că nu se mai putea și m-am ținut de un program de rehidratare a singurei fețe pe care o dețin, care ziceai că-i ca foaia de pergament de uscată! Să vedem cât ma ține rutina când reintru în program de București. A, și-am fost si la dentist, cel mai rapid detartraj efectuat vreodată: Ce să curăț la tine, mi-a zis. Dar a curățat, să fiu eu împăcată că e bine, mai ales că la spovedit nu am ajuns. Am luat și juniorul cu mine, doar că a adormit cât eu așteptam.
Apropo de junior, e tot mai mare, mai conștient și mai frumos cu el în viața noastră! Cred că vom fi prieteni foarte buni, deși va trebui să învăț mașini de formula unu și nume de fotbaliști.
Masa de Paști a fost în familie, fără pretenții, doar cu noi și multă mâncare. Eu n-am participat decât cu prezența, vă zic, n-am pus nici măcar un tacâm! Ouăle au ieșit cleioase, că nu ne plac alea de-s verzi de tari, cozonacul mai bun ca niciodată (de la o brutărie mică din Tălmăcel, copți în cuptor de lemne, oamenii nu fac decât pe comandă, fără arome și conservanți), ciorba asta a fost demențială, aș fi putut mânca 5 farfurii. Friptura bună c-a mâncat și Tudor, de era să leșin de fericire, tortul cu înghețată, ce să vă mai zic.
Nu e ca și când m-ați întrebat cum a fost la mine.
Iar seara am ieșit doar noi doi la o poveste cu alți doi prieteni buni și ne-am întors înainte de miezul nopții ca Cenușăreasa din poveste. Iar pe drum înapoi, mă întrebam cu voce tare: Oare cum de nu sunt perfecte viețile voastre, ale celor care vă aveți mamele în același oraș?
sursa foto: Shutterstock, familie de Paști
Gabriela H
Tare bună întrebarea de final! Mereu i-am invidiat pe colegii (de facultate și mai târziu de servici) care aveau părinții în același oraș. Mai ales când, după o zi plina, ii auzeam: “ma așteaptă mama cu șnițele și cartofi prăjiți!”, iar eu aveam ceva borcane cu zacuscă în frigider și carne cruda în congelator. Chiar, cum de nu e perfecta viata celor care au părinții în același oraș?
Miruna
Nu știu nici eu 🙂
Amina
Pentru ca nu toate avem mame ca a ta! Poate nu te-ai odihnit fizic, dar sufletul sigur ti l-ai odihnit.
Miruna
Da, asta știu oricum, mie mi se pare că mama mea e cea mai cea, mult mai cea și decât mama fiului meu.
Amina
Mama ta are niste ani in fata startului. Da-i timp si fac pariu ca si mama lui Tudor va ajunge acolo.
Miruna
Nu ma gandisem asa 😉
Raluca Bădița
Îți răspund și eu ca și Amina. Eu nu am pe nimeni în oraș nici pentru zece minute. ( doar prieteni). Nici copiii în vacanta nu merg la ai mei la tara, deci timp cu soțul doar sa mutam restaurantul în sufrageria noastră după ce adorm copiii.
Miruna
E bine si ca adorm! 😉
Cristina
Și noi ne facem bagajul de întoarcere. Ceva răsfăț am prins și noi la Oradea, dar ce bine că o luăm pe mama cu noi! 😀
Miruna
Aaa, deci tu intri in prelungiri de rasfat!
Greta
Nu toate mamele sunt ca a ta, Miruna, chiar dacă locuiesc în același oraș. Unele sunt prețioase și importante, nu au timp (vorba vine) de nepoți, nu pot fi deranjate, au seară de bridge și nu pot lua nepotul, le doare degetul mic și nu-l pot plimba pe pitic de mânuță, le doare spatele, nu au răbdare, ”ah nu mă bag eu că voi aveți alte metode, mai bine-l țineți la voi că apoi dați vina pe mine dacă nu vă convine ceva din ce fac” șamd.
Știi, doar pentru că tu ai, nu înseamnă că toată lumea are 🙂
Miruna
Pai tocmai asta zic, ca nu am nici eu. Decat cand vine Sibiul la Bucuresti sau invers.
Greta
M-oi fi exprimat în dungă. Ideea era că, chiar dacă mamele stau în același oraș cu nepoții, nu înseamnă că sunt și bunici în adevăratul sens al cuvântului. De asta, poate, nu e perfectă viața tuturor mamelor aflate în această situație.
Și prin fraza de final asta am vrut să spun: doar pentru că mama ta e așa, și pentru tine ar fi viața perfectă dacă ați locui în același oraș, nu înseamnă că toate mamele (respectiv bunicile) sunt precum dumneaei.
Miruna
Da, mai, am inteles. Desi eu nu cred ca e de datoria bunicilor sa fie dedicati. Sa fie, daca simt. Daca nu, sa fie sanatosi 🙂
Greta
Well…. nici eu nu i-aș spune datorie, dar… serios, ce fel de om să fii să nu iubești nepoții și să nu li te dedici…
o femeie
si daca nu am la cine plasa toate taskurile, asta nu inseamna ca sarbatorile nu pot face sarbatori minunate. Sa mai tot fie asa sarbatori la mine 😉
Miruna
Sa mai fie, si din partea mea!
Larisa
A mea viața este perfecta cu mama in același oraș. Pentru ca știu cele mai bune moduri de a pune caserolele și oala cu ciorba in mașina, așa încât sa nu se rastoarne pana acasă. Ma ajuta in toate privintile și nu contenesc sa ii mulțumesc pentru câte face pentru mine/noi. Mi-a promis ca atunci când va veni bebe va renunța la serviciu și ma ajuta intr-alea creșterii de prunci. Însă atunci sa vezi ce greu voi împarți copilul între mama și soacra. Tre’ sa fac gemeni 😂😂.
Miruna
Mi se pare corect. :)))
Andressa
Adevarat. Cine are MAMA adevarata, de-aia care stie sa fie si mama, si bunica, si prietena, este cel mai norocos. Eu sunt.
Mi-e sincer mila de cei care nu au, nu vor sti niciodata ce inseamna rasfatul si iubirea asta enorma care, zic eu, te face mai bun, ca te simti dator fata de univers. 🙂
Miruna
Nu multe mame sunt așa, fericiți cei norocoși, ca să zic așa. 😉 Mie îmi place de mama ta fără să o cunosc, doar fiindcă te cunosc pe tine și aud ce frumos vorbești de ea.
Raluca Loteanu
Sa vezi cum este sa ai ambele bunici in oras si sa nu conteze prea mult! Cand stateam in Bucuresti, atat mama mea, cat si mama lui Adrian erau aproape, dar nu am avut nici macar o iesire noaptea singuri.
In timpul saptamanii nu aveam niciodata ajutor, in weekend doar cand aveau chef stateau cateva ore cu Bogdan. Deci se poate si asa, chiar si cu bunicile in oras!
Ca sa fiu onesta, ambele bunici lucreaza si au vieti personale pline de activitati, ceea ce pentru ele mi se pare minunat. Era greu sa nu ma frustreze cand eu nu mai puteam de oboseala si ele aveau doar planuri de vacante si iesit in oras, dar eu le admir sincer pentru asta si cred ca asa imi doresc sa ajung si eu la varsta lor. 🙂
Miruna
Eu cred că mamele de băieți sunt altfel decât cele de fete, fiindcă noi încă trăim într-o societate în care e departe de a fi practicată egalitatea între sexe. MAi ales atunci când ai un copil, natura însăși se pune împotriva ta, căci copilul e mai dependent de tine ca mamă decât de el ca tată. Și atunci, o mamă de fată știe că dacă se implică, se dedică își scutește fata ei de la extra treburi. O mamă de băiat își scutește nora, că pe băiatul ei are deja cine-l scuti. Din păcate, ăsta e adevărul că ne place ori ba. Foarte rare sunt acele exemplare de mame de băieți implicate și dedicate ca o mamă de fată, dacă există măcar.
p.s. Îmi pare rău să aud că așa a fost la voi, pe de altă parte e cum zici tu: dreptul lor. Ele și-au crescut copiii, au trecut prin asta o dată, acum e vremea lor să se distreze, să facă ce vor, mai ales dacă au timp, bani și-s sănătoase. Unele bunici aleg să se distreze cu nepoții, dar asta e o alegere și trebuie s-o simtă, altfel nu merge deloc.
Ioana
Of, am observat si eu ca mamele de fete sunt de obicei altfel…
Miruna
Nu numai tu 😉
Zina7
Să vezi cum e sa fii la 2000 de km de mama ta si sa ai un servici unde lucri cel puțin până la 16 si copilul trebuie luat de la cresa la 15:30. Si…sa trebuiască sa lucri si tu si sotul cel.putin 2 weekenduri pe luna in total ( in cel mai fericit caz) . Si când zic weekend nu esti numai 8 ore ci cel puțin 24 de ore plecat de acasa.
Miruna
Deci să nu te întreb dacă mai faci un copil? :))) glumesc. Ești una dintre supermamele pe care le cunosc în viața reală.
o femeie
Eu nu am apelat la bunice/neamuri. M-am descurcat singura de la 18 ani, nu o sa decad din independenta mea la 30. Le-am organizat si simplificat asa cum am crezut noi de cuviinta. Si cred ca am facut cel mai bun lucru pt noi: ne-am responsabilitzat, ne-am descurcat, ne-am reconstruit prioritatile. Ani de zile Pastele a fost cu o friptura la tava si oua rosii si salata. Dar a fost cu rostogolit de oua, cu ou de lemn, cu ou scapat pe jos etc :). Minunat.
P.S. lucrez full time, 8.5 ore pe zi. De 2 ani am si geamuri spalate de Pasti (75% din ele se pune? 😀 )
Diana
Cred ca am uitat cum e sa ai copil mic. Al meu are 6 ani jumatate, am avut mereu parintii f departe, dar de cand ne-am prins ca putem face cu randul la diverse, n-am mai dormit pe noi. Eu de sarbatori am mancat si-am dormit nonstop, dormit din ala 12 ore noaptea si 2 la pranz. Cu doar noi 3 acasa, bun a fost
o femeie
Hai ca noi femeile suntem multi-tasking. 2 colegi de birou imi repeta asta 😀
Diana
Eu nu-s, deloc, dar asa de bine impart sarcinile :))) si la munca si acasa, deleg cu eleganta si eficienta, ca pana acum n-am vazut nici o statuie de mama eroina sau de angajata eroina
Schmitza
și pe noi ne-au răsfățat doi prieteni dragi chiar dacă am condus 13 ore dus și întors a meritaaaat. Am dormit și la prânz și nu m-am culcat mai târziu de ora 10 pm 😀
Miruna
Abia aștept detalii!
Ioana
Eu sunt cu parintii mei in acelasi oras,dar dupa ce stau cu copilul 8-9 ore cat suntem noi la munca,parca n-am tupeu sa il las si seara ca merg la concert/bar etc.iar in principiu in weekend preluam noi copilul full time.deci ma ajuta mult ai mei dar timp numai cu sotul tot nu prea avem…
Miruna
sunt sigură că tot puteți face cumva măcar câteodată. La noi soluția asta e doar dacă mergem la Sibiu.