Poate doar dacă ești Beyonce sau primul ministru al Marii Britanii. Habar n-am, deși am văzut și prin parlamentul norvegian (oare era?) cum o mamă și-a luat sugarul la o ședință, la microfon. Că așa s-a nimerit!
Cred că există alegeri și oameni diferiți.
Concediul din vara trecută l-am făcut în România, un circuit din capul nostru, astfel încât să ne vedem prieteni și țară. Am ajuns și-n Deltă, unde soțul nu mai fusese niciodată și unde eu știam că nu rezist mai mult de 3 zile.
Ați râs, dar multe dintre voi m-ați înțeles. Sunt după un weekend la Sibiu, cu 2 kg în plus și plinul la odihnă făcut.
Bunica mea a fost foarte impresionată să îl urmărească pe Tudor într-un joc. Treaba era… una mare, după care el se ridică de pe un wc imaginar și dă drumul unui robinet imaginar, ia un săpun imaginar și își spală imaginar mâinile foarte reale. După care se întoarce din drum pentru că, stai, a uitat să se șteargă. Și apucă un prosop imaginar, cu care se foarte șterge. Bunica, gura căscată și mândră nevoie mare. Ce băiat!
-Tudor, cine se joacă cel mai mult cu tine?
-Tati.
Vi se întâmplă și dv, știu precis. Să primiți invitații de la oameni foarte bine intenționați, care pur și simplu uită că aveți copii. Sau că nu aveți cu cine să-i lăsați. Sau că, țineți-vă bine, poate chiar vă place de ei copii și nu ați vrea să îi lăsați. Adică, vă rog, toată lumea pățește din astea, nu sunt singura stricată dintre noi?
