Acum vreo lună, mă întâlneam la o cafea repede cu o prietenă dragă, una din cele două, care m-a părăsit pentru un bărbat. Cred că m-am mai plâns pe undeva de asta. S-a îndrăgostit sub ochii mei şi dusă a fost. Hotărâtă fată. Şi fericită, de atunci încoace.
Luna: June 2011 (Pagina 4 din 5)
Bărbatul nu înţelege când îi spui, iubitule, vreau şi eu câte o buruiană din an în paşte, de la tine. El nu aude nici când îi spui înainte de culcare, iubitule, poate mâine reuşim să cinezi cu mine, nu cu internetul. El nu te aude când îi spui că nu îţi place tricoul lui portocaliu şi-l rogi să nu-l mai poarte!!! Nici când îi explici toate nemulţumirile tale, pe rând, cu liniuţă. Orice vine sub fenomenalul titlu: Te iubesc, pentru el-bărbat- e ca o poveste pe care nu o mai citeşte, că o cunoaşte de mult. O polologhie pe care nu eşti prima să i-o spună şi, în mod cert, nici ultima. Atâta vreme cât e sub jurisdicţia te iubesc-ului, el poate scuipa liniştit seminţe printre dinţi, lăsa buruienile în pieţe şi mângâia cu talent mouse-ul cel multifuncţional.
De asta, bărbatului trebuie să îi arăţi. Că vorbeşti serios chiar şi atunci când îl iubeşti.
Atâta timp a trecut deja de la Social Media Summit de la Sibiu, când Chinezu se lăuda cu ce-o să facă şi ce-o să dreagă? Nu-mi vine să cred. Ideea e că eu m-am înscris atunci mintenaş, mai de curioasă, mai de cârcotaşă, mai de dornică să câştig. Pe vremea aia, omul mai multe promitea decât spunea concret, dar iată că s-a ţinut de cuvânt. A trimis un mail în stilul inconfundabil (să nu-ţi angajezi niciodată secretară, decât dacă e mai chineză ca tine!), prin care dădea detalii despre ce şi cum.
Am promis mai demult că va veni şi ziua aceea în care să spun Povestea. Aşa cum am simţit-o eu cu fiecare moleculă, aşa cum s-a văzut în toate pozele pe care nu le-am făcut şi mult mai frumoasă decât şi-au imaginat-o unii. Însă mă feresc de finaluri, chiar şi de cele fericite. Eu vreau continuări.
Ne cerem scuze, se lucrează. Deci va trebui să mai aşteptăm până la varianta editată. Deocamdată se fac inventare şi renovări. Mai greu e cu unele calcule, fiindcă niciodată viaţa nu-ţi oferă garanţii. Dar poate tocmai acolo stă farmecul. Important e să ştii chestia asta şi să îţi asumi. Orice adunare de-o noapte şi toate scăderile din rest. Important e, când tragi linie, să dea cu plus. Dar fiecare cu socoteala lui… Lasă că ne facem şi noi mari într-o zi.
Mai citiţi o dată titlul. Apoi, tot ce vă rămâne de făcut e să vă hotărâţi. CUM doriţi.
Unul dintre cele mai faine evenimente-conferinţă la care am fost în ultima vreme. Cu siguranţă, un succes. Am simţit foarte natural totul, până şi replicile tăioase, care fac savoarea unei astfel de întâlniri.
Detalii foarte bine culese de la faţa locului puteţi citi la Monica. Celor interesaţi, celor cu aspiraţii antreprenoriale le sugerez să aibă răbdare să parcurgă textul. Eu nu sunt multi-tasking, cu atenţia distributivă sunt la pământ, deci am funcţionat exclusiv pe twitter. Fluxul de ciripituri e aici. Eu scriu impresii random.
Parcă niciodată nu i-am mai ascultat cu atâta invidie spunând “noi”. “Noi ne pregăteam să ieşim în curte.” “Să te aşteptăm.” Şi ceasul era deja trecut de miezul nopţii.
Ştiţi, de foarte multe ori am susţinut în faţa unor instanţe măreţe, că ne e lene să gândim şi că ne mulţumim cu a copia tipare de la părinţii noştri, fără a le trece prin filtre proprii de dorinţe şi nevoi. Şi în seara asta, am avut senzaţia că m-am înşelat. Că m-am amăgit cu o scuză modernă, menită să strălucească în locul neputinţei de a face ca ei… Ştiţi, dă atât de bine să o arzi modern, că ajungi şi tu a crede că-ţi place. Dar rămâi cu a tânji. După un model de fericire, care te scoate împreună, noaptea la 12, sub un cer de vară, să-ţi aştepţi copilul întors…
…Am ajuns acasă. La patul meu, care doar el mai are o şansă de a-mi odihni lipsa de somn. La mama şi la tata meu, care doar ei mai au o şansă de a-mi aminti cine eram.
p.s. Azi nu voi fi în oraş, dar seara sper să ajung la ceva FITS2011. Cu toate că Sibiul de care am eu nevoie nu se află dincolo de porţile lor… Iar mâine fac pe oficiala la How to Web. O să ciripesc pe twitter.
