De curând am fost martoră la o scenă cu un copil de vreo 6-7 ani, poftit, invitat, rugat, implorat și ulterior amenințat de maică-sa să vină la masă. M-am recunoscut imediat. Eram eu acolo, toată în acel refuz, niciodată nu am înțeles când eram mică DE CE întotdeauna trebuia să renunț la cele mai frumoase jocuri și la cele mai interesante activități ca să…merg la masă!
Update: [Cei din Sibiu și București, citiți musai finalul postului.]
Veți vedea mesajul din titlu la TV și îl veți auzi la radio în calupurile publicitare, dat fiind că tocmai a fost aprobat de CNA. Face parte dintr-o campanie inițiată de Itsy Bitsy FM şi de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Dreptului Copilului şi Adopţie.
Ieri am fost după finuța mea, s-o iau de la școală. -A început școala, are ghiozdan și uniformă, lecții și ochelari. E mare de nu se mai lasă pupată (de noi), primește bilețele de dragoste de la băieți care încă nu știu să scrie, dar știu să iubească, are preocupările ei, prietenele ei, viața ei. Din care tare aș vrea să fiu și eu parte. Cât mai des, că azi-mâine face 18 ani.
Deși începerea diversificării nu a fost un moment mult așteptat (l-aș fi alăptat exclusiv până la adânci bătrâneți), a fost mai degrabă ales de el decât de noi. După ce a împlinit 6 luni, a fost în erupție dentară o săptămână, cu febră, apoi a răcit. Până să-și revină copilul din situație și mă-sa din oboseală, au trecut 2 săptămâni și-au apărut doi dinți în față. La fix!
Imaginează-ți că mergi într-o excursie în Tanzania. Și ăia acolo au de mâncare doar șarpe prăjit cu antene de melc sau pulpă fiartă de greier băștinaș cu cioc de prepeliță la tigaie. Și altele din neamul lor. Tu ești fan ceafă de porc la grătar și alte asemenea legume. A, și mai ești și singur pe deasupra, că nu e genul de vacanță exotică în familie.
Ce-o să faci? În prima zi, dai cu apă. Fiindcă… ce-s astea, șerpi și ciocuri de mâncare, cine-a mai auzit așa ceva?! În a doua zi, tot cu apă. Îți propui să reziști ca și coafura din reclamă. Pe vânt, pe ploaie, pe foamete, pe secete. Până când, la un moment dat, parcă îți face cu ochiul greierele ăla fiert și te aventurezi să-l guști. Mai trece o vreme până te obișnuiești cu el, mai bagi niște multă apă pe gât. Cine naiba mănâncă greieri și de ce?!?!?! Apoi, când vezi că totuși supraviețuiești, printr-a enșpea zi, parcă te-ai băga și la un șarpe, să vezi. Stingi cu multă apă și supraviețuiești. De ce ar mânca unii șarpe tot nu înțelegi, dai cu apă și trăiești. Ia uite, aproape niște versuri 🙂
Cam așa ar fi diversificarea pentru orice bebeluș. Povestea asta mi-a spus-o cineva de curând, la un curs SAMAS pe subiect (o să vă povestesc despre aceste cursuri minunate într-un articol viitor). Mi-a plăcut mult și am vrut neapărat s-o scriu, ca s-o recitesc și s-o recitim de fiecare dată când ne simțim învinse, neputincioase, obosite, nervoase. Ca să ne imaginăm cum se simt copiii noștri, când această nouă pentru ei și complet necunoscută parte a lumii li se dezvăluie cu fiecare morcov fiert. Să înțelegem, pe limba noastră, ce meciuri se joacă pe limba și-n căpșorul lor.
Legat de diversificare, mi-am făcut documentarea, însă deocamdată n-am curaj să-i dau drumul la text. Încă suntem în experimentare. Oare cât ziceați că rezistă omul doar cu apă? Și mama omului doar cu speranță?
imagine via Shutterstock, insecte prăjite
Dacă doriți să aflați când scriu, vă invit să urmăriți pagina de facebook a blondelor.
Victoria Beckham a postat recent o poză pe contul de Instagram în care se pupa pe gură cu fetiţa ei de 5 ani. Era ziua copilului. Şi internetul a luat foc.
