Eu: Nici nu îţi dai seama cât de mult mi-ar fi plăcut să facem povestea asta cu interviul live, pe bune, poate chiar la tine în bucătărie.
Adi Hădean: Poate repetăm povestea când o să devin celebru și o să am o bucătărie la îndemână.
- Fii atent, de la o vreme m-am apucat de gătit. De atunci, ţi-am învăţat blogul pe de rost, să zicem. Nici revistele nu le citesc aşa atent 😛 Şi vreau să te întreb nişte lucruri de bun simţ general, poate râzi, dar lucruri care nu am întrebat-o pe mama la momentul potrivit, iar ea -mă tem- că le-a uitat între timp. Iar asta nu din cauza vârstei (am o mamă tânără, obraznicilor!), ci a lipsei de exerciţiu. Deşi ea spune că gătitul e ca mersul pe bicicletă. Aşa să fie?
Sper că e așa, dar pentru performață ai nevoie de exercițiu. Poți să ai sau nu în tine pasiunea pentru gătit dar nu-i destul, trebuie să știi și nu poți ști dacă nu exersezi, dacă nu greșești, dacă nu descoperi. Și, dacă poți, trebuie să o suni pe mama când ai îndoieli. Eu așa fac.
2. Ce crezi despre femeia-modernă a mileniului 3, care se “laudă” că ştie găti doar sandwich-uri şi ochiuri?



