Observ aşa o importanţă hiperbolizată pe care a căpătat-o like-ul în vremurile aceste, când nici nu mai e nevoie să citeşti ceva, dai un like şi, gata, se pune că ai reacţionat. Nici nu mai e nevoie să tastezi litere şi să formezi propoziţii, trimiţi un emoticon şi, gata, se pune că te-ai implicat. Semnele de punctuaţie sunt atât de 1990, acum avem stickere animate la vârfurile degetelor… literalmente avem. Sunt singura care crede că asta este o problemă?
Prinţesa urbană a scris că e evenimentul anului în social media pentru părinţi. Aveţi detaliile programului la ea pe blog, scrise organizat, aşa cum ne-a obişnuit. Sunt fan, ăsta deja nu mai e nici un secret 🙂
Eu vreau să vă invit şi pe dumneavoastră acolo. Va fi foarte interesant, vom învăţa multe lucruri despre viaţa noastră cu copii, viaţa noastră pe net şi cum se întâlnesc şi înţeleg cele două.
O tânără de 87 de ani îşi sărbătoreşte astăzi ziua de naştere. Bunica mea 🙂
update 2020: O tânără de 91 de ani 😉
Face cele mai bune prăjituri din lume. Apreciază un parfum fin şi o manichiuristă pricepută. Mereu observă când îmi sucesc genele şi mă ceartă că nu port ruj în fiecare zi.
Când o sun, nu-mi povesteşte ce dureri i-au răsărit, ci-mi zice despre ce rochii a mai văzut la televizor şi mă întreabă: Vă mai iubiţi, Miruna? Să vă iubiţi şi să vă aveţi bine.
E 2016 și la mine.
În urma multelor mesaje și comentarii atenționări primite (de-a lungul vremii), am decis că e momentul să ne luăm haine noi. Până și Raluca, una dintre blondele mele preferate, mi-a zis primul lucru la telefon: mă bucur că ai revenit pe blog, dar fă-ți milă și schimbă fontul, că nu văd să citesc nimic!
Iată, deci.
Am păstrat creioanele și spiritul blond, am scăpat de viruși și dureri de ochi. Sper să vă placă. De fapt, sper să-mi placă mie și să revin aici de câte ori îmi doarme puiul și prind două vorbe să mai (s)pun.
O prietenă îmi spunea că și-a făcut un city break în apartamentul unei cunoștințe. Care nu vrea să îi ia bani, dar ea vrea să îi plătească. Oare de ce, m-am gândit.
Ieri, stăteam la ceva coadă, eram cu puiul în wrap, cam fierbeam amândoi în suc propriu, de la căldură. Când, o doamnă din fața mea s-a oferit să îmi dea prioritate. Nu, mulțumesc, i-am zis. Și, oare de ce am refuzat, m-am gândit cam în timp ce-mi ieșeau vorbele pe gură.
Apropo de poze potrivite pentru expus pe facebook, am 2 sugestii și nici o intenție de a jigni pe nimeni (indiferent de cât îi măsoară talia sau IQ-ul):
1. Pozele-n costum de baie. Să nu uităm că la facebook au acces cam cel puțin toți oamenii din lista noastră. Ai 500 de prieteni? Să te pui pe facebook în bikinei e echivalentul cu a defila-n chiloți în fața tuturor celor 500. Poate că unii nu te-au văzut niciodată decât în ținută office, poate alții-ți sunt șefi sau viitori subalterni.
(Pe mine, pacienții nu mă văd decât în costum de clinică. Uneori mă întâlnesc cu ei pe stradă și nici nu mă recunosc. Și nu-mi veniți cu scuze din astea legate de setările de intimitate de la facebook. Odată ce e online, nu mai e intim!)
2. Pozele din spitale, cu acu-n venă, degetu-n ochi, pielea-n pioneze. Ieri, cineva și-a pus ciuperca dintre degetele de la picioare.
Din nou, sunt niște lucruri foarte personale, sunt niște ipostaze în care nu-ți dorești să te vadă altcineva în afară de mamă-ta. În caz contrar, efectele secundare sunt imprevizibile. Adică, de fiecare dată când se va uita prietenul tău de pe facebook la tine, va vedea ciuperci și degete de la picioare.
Oricine postează chestiile astea pe facebook are deja o imagine, da? Fiindcă oricine lucrează undeva, e copilul lui X și al lui Y, mă-sa lu” cutare ori cutare, șeful, angajatul, etc. Asta cu imaginea personală nu e o chestie opțională. O ai, punct. Opțional e dacă ieși din casă cu cămașa pătată sau dușul făcut. Opțional e dacă te pui în chiloți pe facebook sau nu. Dar, din momentul în care exiști pe facebook, îți construiești imaginea cu fiecare like, share, ca să nu mai spun de fotografii!
*Tot aici intră și pozele cu proaspeți bebeluși și mamele lor. Să fim serioși, de obicei vezi fericiri încercănate, bărbii duble, etc. Normal, e și drăgălășenia pe-acolo, mai ales dacă-i nevastă-ta. Însă, pentru orice eventualitate, discreția e cea mai bună opțiune. Prietenii apropiați și familia pot primit imaginile în privat, nu carecumva să crape de curiozitate.
Normal, fiecare postează ce vrea la el pe facebook și pe blog. Just my two cents.
