Viața cu doi copii e ceva atât de nou și de străin pentru mine, încât am început să învăț o carte pe de rost. Știți cum se spune că un copil nu vine cu manual de utilizare? Ei, tocilara din mine are nevoie de așa ceva. Poate mi se trage din meserie.
Categoria: blondă şi mamă (Pagina 27 din 73)
Ma uit în parc la alți băieți. Au freza pieptănată intr-o parte, rucsac pe-un umar si pantofi cu talpa groasa. Au putina mustata inca nerasa si niste brate care incep sa devina musculoase. Unii asculta muzica, altii mesteca guma. Vorbesc cuvinte pe care nici sa le caut in dictionar nu ma pricep, pentru ca nu stiu cum “se scrie”.
Sunt cu bebelușul nostru în dormitor, iar de dincolo se aud niște creioane care dansează pe-o hârtie și un băiețel care cântă “Tu aduci soare, tu aduci lumină-ăăăh”.
Știu că nu ai chef de jocuri. Tot ce ai în acest moment e o masă plină de firimituri și vase murdare, niște legume necurățate și 4 ani de nopți nedormite. Totuși, dacă ai și doi copii pe lângă toate astea, s-ar putea ca ei să fie cei mai importanți pentru tine.
despre ce am învățat de la fiecare altă mamă
Mamele sunt un animal deosebit. Ca o vreme bună care face florile să prindă culoare. Te uiți la ele și te vezi pe tine.
În mama care-și caută disperată ultimul șervețel în geantă. Sau în cea care împinge un cărucior gol și poartă copilul în brațe. În mama care cu o mână se ține de mijloc și cu cealaltă, de bebelușul care învață să meargă.
Viața cu doi copii e ca un roman căruia-i crește suspansul și, când te aștepți să se rezolve ceva, acțiunea se complică și mai tare. Dar viața cu doi copii o să fie un best-seller, fără pasaje care te plictisesc.
