
Când mi-am schimbat buletinul după căsătorie, m-am dus de mână cu tata, care a dat semnătură că mă ia în spațiu. Cum, domnule, nu ați scăpat acum, că s-a măritat fata? Well, unele lucruri nu se schimbă nici cu slujbe, vorba aia.

Când mi-am schimbat buletinul după căsătorie, m-am dus de mână cu tata, care a dat semnătură că mă ia în spațiu. Cum, domnule, nu ați scăpat acum, că s-a măritat fata? Well, unele lucruri nu se schimbă nici cu slujbe, vorba aia.

Eram în mașină, eu în dreapta, el la volan. Ne gândeam deja de o vreme să facem asta, el mă amenințase de câteva ori. Dar ce mi-a zis atunci, de la volan, în dreptul străzii Oituz din Sibiu, a fost mai rău decât un ultimatum:
-Nu cred că ești în stare s-o faci.

Nu mi-am învățat copilul să spună ”te rog” și ”mulțumesc”, fiindcă le-a pescuit el din aer. Din conversații. Le-a preluat ca atare. Ce familie educată suntem noi, îmi ziceam. Și ce burete absorbant e mintea copilului, uite cum învață. Ce frumoasă e viața, pe scurt. Copii mici, probleme mici; copii mari, probleme mari? Ahahaha. Nicodată!

De când mă chinui să fac o supă-cremă de broccoli cumsecade, să le placă și copiilor, să le placă și părinților. Să fie ca la grădiniță sau și mai bună, să fie cremoasă, dar nu înecăcioasă, să se facă rapid și ușor, știți cum ne place nouă, mamelor gospodine 😛

Alaptez de aproape 6 ani fara pauza. O perioada, la doua guri. Am nascut natural, dupa cezariana. Am vrut sa-mi lase copilul pe piept imediat dupa ce a iesit din mama. N-am plecat nicaieri in doi mai mult de 10 ore. Dormim cu puii nostri pana in ziua de astazi.

Știrea e din 31 ianuarie, iar video-ul e tulburător. Nu trebuie să vă uitați. Pe scurt, titlul e că o mamă din Uzbekistan și-a aruncat fetița de 3 ani în țarcul unui urs de la zoo. Mic, la finalul știrii, deși nu în toate publicațiile pe care le-am citit, zice că femeia suferea de depresie și că riscă 15 ani de închisoare.
Pagina 4 din 5