Doamne, iti multumesc ca am gasit un barbat care îmi dă voie să fiu mama care-mi doresc pentru copiii lui


Alaptez de aproape 6 ani fara pauza. O perioada, la doua guri. Am nascut natural, dupa cezariana. Am vrut sa-mi lase copilul pe piept imediat dupa ce a iesit din mama. N-am plecat nicaieri in doi mai mult de 10 ore. Dormim cu puii nostri pana in ziua de astazi.

Doamne, ce complicat ar fi fost sa fac toate lucrurile astea, daca as fi avut de luptat pentru ele cu omul pe care ma bazez: tatal lor, sotul meu, iubirea vietii mele.

Am stiut ca ne potrivim de dinainte sa vorbim. Suna cretinel, poate e, dar s-a nimerit.

Am banuit ca e rost de ceva grandios intre noi prima oara la Paris, cand el a zis ca e foarte fericit ca nu-s vreo preaculta si preainteresata sa bifez biserici si muzee in limbi pe care nu prea le vorbești.

Mda, eu sunt o fata simpla, care nu a incercat sa para ceea ce nu e nici macar ca sa impresioneze un baiat. Mie imi placea sa mananc inghetata si sa beau cafele. Eram mult mai curioasă să-l cunosc pe el dintre toate muzeele. Si, uite-asa, am batut strazi pariziene fara niciun plan, am sezut pe banci gratuite si ne-am uitat la lume ca si cand de acel loc si unul de altul apartineam.

Habar n-am daca-mi canta in struna fiindca e convins ca e mai bine cum zic eu sau se teme ca n-o sa-l mai astept cu ciorba calda (ahahah), dar cert e ca m-a lăsat să fac ce simt și cum vreau. Are încredere în mine ca un termometru care îți arată cât de gros să te îmbraci.

Nu mi-a pus bete in roate, nici presiuni de vreun anumit fel.

Cand am alaptat, m-a incurajat.

Cand am nascut natural dupa cezariana si toti imi ziceau ca sunt o nebuna inconstienta sa fac asa ceva, el a verificat. Sa fiu nebuna era oricand o posibilitate deloc de neglijat.

Cand am vrut sa iau copiii cu noi peste tot, s-a bucurat.

Cand i-am luat sa doarma cu noi in pat, i-a fost cel mai mare drag.

Cand am vrut sa-mi tin bebelusul pe piept imediat dupa ce l-am nascut, ca un leu s-a luptat.

Cand am vrut să plec acasă în aceeasi zi, nici macar nu a incercat sa ma convinga sa raman.

Poate se temea ca nu-l mai astept cu ciorba calda (ahahaha) ori doar ne-am potrivit ceva de speriat.

Am scris în titlu ”copiii lui” ca să fie clar că avem drepturi egale, dar și că s-ar fi putut împotrivi uneori.

Suntem dupa un weekend bun, in care a dat mai mult el copiilor sa manance decat mine. Eram toti in bucatarie si i-am zis:

-Simt ca asa frumos imbatranim.

-Nici vorba, eu nu imbatranesc!

That’s the spirit.

Daca avem pe aici actuali si viitori soti, cred ca mesajul era ca e important sa fie in aceeasi barca in care e si nevasta-sa. Si sa o faca sa rada.

Articolul anterior

Iubirea pentru copilul tău e ca un soare. Rămâne pe cer chiar și când nu-i vezi lumina (Depresia și mama de la grădina zoologică din Uzbekistan)

Articolul următor

Supa cremă de broccoli, rețeta simplă din 3 cuvinte. Mi-a ieșit, în sfârșit!

19 Comentarii

  1. Celeste

    Scrii de parcă a fi interesat de un muzeu într-o țară străină ar fi ceva așa… undeva pe axa dintre elitism și snobism.
    Mă rog. Fie la tine acolo.

    • Scuza-ma, am scris fix ca sint o fata simpla, neinteresata de muzee. Si tot se gaseste cineva sa imi reproseze ceva. Iti dai seama daca mi-ar fi placut sa studiez tablouri? Sa vizitez Louvre-ul? Doamne fereste! Abia atunci sa te tii la reprosuri.

      P.s. Nu cred ca ai inteles totusi. E despre potrivire. Despre faptul ca amandoi suntem fani plimbari si cafele. Puteam sa fim fani Picasso si era la fel de bine.

    • Celeste

      Ai fost jurnalistă. O idee din categoria “sunt un om cu gusturi și pasiuni simple” se putea exprima fără ironii de tipul “preaculta și preainteresata”.
      Dar cred că nu m-am făcut înțeleasă, era cel mult o constatare, nu un reproș. Nu e cazul de victimizare.

  2. Mihaela G.

    Te citesc de cava vreme, insa am stat cuminte pana azi.
    DA, ma gasit cel mai minunat Om ever!
    Copila noastra e cu febra si el o tine piele pe piele ca eu sa respir. Ma incurajat si sustinut in alaptare, ma ajutat acolo unde sa priceput, mi-a sustinut “nebunia” autointarcarii si cate nu face Omul asta minunat.
    Da, ma calca si pe nervi, dar si eu pe el. Nu e intotdeauna roz in fam noastra, dar ne straduim, cu dragoste, sa ne fim sprijin.

  3. Ana

    Deci din tot ce ai scris asta a captat atentia … ca nu prea te duci la muzee .😔

    • Celeste

      Păi înțeleg că articolul se adresează în principal tăticilor (hint: ultimul paragraf), și oricum – oamenii rezonează diferit la același text/mesaj. Pe mine m-a amuzat că a fi interesat de un muzeu pare așa, o chestie câh.

    • Da, o singura femeie a remarcat asta, poate vreo 10. Dar sunt sute care au apreciat si alte lucruri, asa ca aleg sa le vad mai intai pe ele.

      • Celeste

        Sigur, ești pe deplin îndreptățită să alegi ce să vezi, când să vezi sau ce să nu vezi – a susținut cineva contrariul? 🙂

  4. Mila

    Articolul e despre cum ne potrivim sau cum ne acceptam partenerii asa cum sunt. Si ca fapt divers: mie imi plac muzeele si lui nu, dar tot e cel mai bun Om din Univers pentru mine fix pentru ca nu a fugit mancand pamantul din Muzeul de arta din Florenta.

  5. Roxana

    Miruna, sunteți super cuplu!! Eu va admir foarte mult! Îmi place Horațiu, seamana mult cu soțul meu! Îl regăsesc în multe din postările tale! Chiar dacă zici ca nu ești preaculta și preainteresanta, eu știu ca după atâția ani de scoala, ești super culta și super interesanta!! Și nu spun asta sa te pup în fund, ci pur și simplu asa gândesc.

  6. Roxana

    Nimeni nu le știe pe toate..
    Dar ne străduim sa invatam.
    Eu am învățat cateva lucruri de la tine. Și sunt sigura, ca voi mai prinde câte ceva.. 🙂

  7. Ioana

    Miruna, mi-am propus sa trimit acest articol tuturor sotilor pe care ii cunosc 😊 foarte frumos scris! 😍

  8. Foarte frumos scris articolul, big like!

  9. Diana

    Care sunt beneficiile alăptatului pana la 6 ani?

Leave a Reply

© 2007-2022 Și Blondele Gândesc | Powered by WordPress

Temă optimizată de Valeriu | 194 queries in 0.166 s