Întotdeauna se ajunge la momentul când ţigara se stinge, melodia atinge ultima secundă şi castronul cu îngheţată- cea de pe fund linguriţă. Cea mai mare libertate pe care ţi-o pot da este aceea de-a te lăsa să pleci. Ştii, în viaţă e vorba de alegeri. Unii nu fumează deloc şi atunci nu au ce arde. Studiile arată că e mai sănătos aşa. Pentru tine şi cei din jurul tău. Repet, e vorba de alegeri. Unii nu ştiu să asculte muzica şi atunci nu au cum dansa. Iar la alţii, îngheţata nu se termină niciodată, doar că şi gustul se adaptează, la fel ca mirosul. Şi după o vreme, ajungi să nu mai simţi nimic. Ca antibioticele care-şi pierd efectul atunci când abuzezi de ele. De asta zic, să te fereşti.Ţigările ard, melodiile se cântă şi îngheţata se topeşte oricum le-ar chema oficial. Focul şi armoniile sunt doar în capul tău. Răceala e-n suflet. Nu mă chema când îţi va fi frig.
Fiindcă întotdeauna există ţigara de după cea de dinainte, butonul repeat şi non-stopul de la parter. Asta, până m-oi lecui şi eu de atâta îngheţată…
Mi-a plăcut asta. Ignoraţi excesul de cratime şi-apoi vedeţi şi dumneavoastră.
