Într-o lume în care nu există limite, unde totul e posibil, chiar şi pentru tine. Dacă mâine ai putea lăsa totul, pentru a merge altundeva şi a o lua de la capăt? Sau pentru a continua mult mai frumos?
De când am văzut clipul ăsta pe youtube, întrebarea mă obsedează. Ştiţi de ce? Fiindcă pe mine nu mă duce imaginaţia prea departe undeva, ci mă blochează cu cineva. Iar singurul meu răspuns pentru mâine şi multe dimineţi care urmează ar fi unul singur: la el în braţe. Astfel încât se nasc alte-ntrebări, precum aceea, dacă-i bine să-ţi doreşti viitorul în funcţie de alţii şi nu în funcţie de tine. Apoi tot eu aş răspunde într-un suflet, că doar aparent e vorba de alţii, când, de fapt, tot mie îmi revine rolul principal. Fiindcă înainte de orice alte fericiri, de a mea mă îngrijesc prima. În dorinţe, viitoruri şi răspunsuri la-ntrebări, fără imaginaţie.
Şi, dacă insistaţi că tot ar fi fără de limite, aş duce Bucureştiul la Sibiu, pe mine-n patul meu de-acasă şi m-aş trezi ca-n dimineţile de sărbători, când ştiu că toţi ai mei sunt bine şi aproape, că m-aşteaptă cafeaua caldă şi-o poveste la bucătărie şi-un cappuccino cu spumă, la bulevard. Da, ăsta ar fi răspunsul meu la întrebare: ştiu unde aş vrea să mă trezesc mâine. Într-o stare de dimineaţă în sărbătoare.
wilhema
In bratele iubitului la capatul lumii.
camil
nu neapărat într-un loc, ci mai degrabă lângă o persoană, din moment ce locurile fără oameni nu înseamnă nimic, fiind doar grămezi de pietre…
Ernest
Fiindca e si luni, intreabrea asta imi cade bine. Alunga din monotonia diminetii petrecute la servici.
Azi, ca si-n alte multe zile, as fi vrut sa ma trezesc intr-o zi de sambata, sau duminica, – nu conteaza – , in patul meu supraetajat de la Botosani, in internatul liceului ce l-am absolvit acolo. Sau, sa ma trezesc in primul an de facultate, in patul din cartierul Canta/Iasi, unde am petrecut multe si minunate intamplari, ori, chiar la mine acasa. Mi-ar prinde bine inca o dimineata libera.
Pe langa toate astea imi doresc sa ma trezesc in viitor, in fiecare din diminetile ce-mi vor urma, in fiecare dintre ele, in alt loc. Na!
tudor CeMerita
fain filmuletul si grea intrebare 🙂
problema e ca de unde stim noi ca va fi mai bine, oriunde ne vom trezi dimineata. adica nah…. poate va fi placut, frumos, dar nu neaparat ne va fi noua mai bine pe termen lung…
copila blondă
wilhema, si tu? 🙂
camil, prea general, suferi de acelasi sindrom ca si mine.
Ernest, nesatisfacator raspunsul. Cu toate ca, si eu am fost tentata sa vreau sa ma trezesc in vreo cateva zile din trecut, sa fac niste lucruri altfel si apoi sa ma intorc la loc. Dar nu cred ca despre trecut e vorba. Oare atat de greu ne e sa ne imaginam binele mai bine decat il cunoastem?
Tudor, cine zice de termen lung? Pe mine ma sperie chestiile astea! Sa incepem deocamdata cu “maine” si “poimaine” ‘om mai vedea… 😛
Ernest
Pai nu stii despre ce e vorba. De aia!
Retine ca sunt plecat de acasa de apx. 9 ani, practic dupa 14 am locuit mai mult cu strainii decat cu familia. 8-9 luni pe an acolo, doar 3-4 aici. De aceea tanjesc, cateodata, dupa o zi din trecut, in care gustul liberatatii era imbietor. Sigur, lucrurile astea nu se repeta si nu mi-e grav sentimentul, dar dorul de duca si de cercetat locuri noi nu mi-l ia decat Dumnezeu. Iar toate astea, datorita formarii capatate in trecutul de care-ti vorbesc.
wilhema
as sta acolo o vesnicie, de fapt cand ascult aceasta melodie http://www.youtube.com/watch?v=V1bFr2SWP1I, ma gandesc cum ar fi …
artistu
Chamonix, Franta
Sa am in banca o suma care sa imi ofere lun de luna vreo 3000 de euro bani de intretinere. Sa stau cu familionul meu cel mare intr-o casuta cu etaj si 200 de metri de curte. Dimineata sa plec la catzarat muntii. La pranz sa papam toti si sa ne facem somnul de frumusete si seara sa ne plimbam cu bicicletele!
Prea mult? Pai as putea sa renunt la Franta… si sa o inlocuiesc cu Austria si aceeasi Alpii superbi! :)))))))))
Manuel
Maine m-as trezi cu 10 ani in urma. De acolo incolo as sti ce e de facut!
Iulia
Am vazut in urma cu 2 zile filmuletul 50 people1question din Dublin referitor la cel mai mare regret de pana acum. As vrea mult sa fiu ca unii dintre cei chestionati care nu gaseau niciun regret, avand 50-60 ani. Mi se pare fascinanta o astfel de viata. Deci(pentru ca in mintea mea cele 2 intrebari au cursivitate:), as vrea si eu ca Miruna si camil sa ma trezesc langa un anume personaj[principal, pare-se].
Si, daca-i musai sa fie vreun loc, pe locul 2, dupa personaj, va fi deasupra norilor. La propriu. Si va doresc si voua sa vedeti magia de a te trezi deasupra norilor. Macar o data:)
Gerhald
Pe o plaja, cu o mare limpede, cu nisip alb, langa niste fete imbracate sumar, care aduc bauturi fine. Cer atat de mult de la viata? 😛
copila blondă
Ernest, vorbeste-mi mai mult, ca m-ai facut curioasa. Sau fa-ti un blog! 🙂
wilhema, melodia e frumoasa, dar vesnicia e lunga. Eu ma feresc de termeni din astia gravi
artistule, foarte tare, domne, uite ca tu stii ce vrei!
Manuel, nu ai inteles intrebare: era cu “unde”, nu cu “cand” :p
Iulia, am vazut si eu cateva rasarituri din avion. Dar senzatia de al noualea cer se poate gasi si pe pamant. Din nou, personajele din jur fac totul. Posibil.
Gerhald, cate fete, domne?!
Iulia
Avionul e limitat…sigur senzatia trebuie traita pe pamant:) alaturi de cine trebuie;)
Ernest
Am o pagina de blog in care bat campii de vreo 3 saptamani. ;))
brontozaurel
Exact acolo unde m-as trezi si fara a avea libertatea de a alege.
wilhema
da, asa sunt eu, intotdeauna m-a atras imposibilul. Slava Domnului ca imi revin repede, cum spunea o prietena – sunt un copil ancorat in realitate.
camil
@ copila blondă
pot să fiu și foarte specific – cabană lângă un fiord în Norvegia, de ex – sau în Cluj – dar mai important cred că este ce am răspunde la întrebarea „când?”, în loc de „unde?” 🙂
Ionut
Dacă ar trebui totuși să aleg un loc, acesta ar fi Viena; sunt complet îndrăgostit de acest oraș.
copila blondă
Ernest, pai si de ce nu pui link cand comentezi?
brontozaurel, te sustragi de la raspuns. Ca tu stiu precis ca stai bine cu imaginatia ;))
wilhema, nici prea multa realitate nu-i buna.
camil, “cand” e prea mult, fiindca iti pierde din timp, oriunde te-ai pozitiona. Mergand pe principiul ca prezentul e cel care conteaza, asa se pune intrebarea “unde”
Ionut, Viena, I do! Ma iei si pe mine? E orasul meu preferat.
Valeriu
Nu contează unde anume te trezești, ci mai mult ce faci după ce te trezești. Și dacă nu faci acum, nu vei face nici atunci. Visele dacă nu le transformi in realitate nu te ajută cu nimic.
Ernest
Bine, uite. http://blogulautorului.blogspot.com/
brontozaurel
Nu ma sustrag. Dar in ciuda a tot ce e negativ in viata mea… nu vreau alta. Mi-as repeta greselile. Le-as comite poate chiar cu mai multa incredere decat prima data.
wilhema
@Ernest: adica cum te suna noaptea, ce aiurea, aveam si eu vreo 2 anonimi, dar mi-am schimbat nr de telefon si am scapat; sunt niste idioti care nu au ce sa faca …chestia asta cu telefonul nu am inteles-o niciodata.
wilhema
@Ernest: pe langa faptul ca relatarea este departe de adevar, departe rau, nu te inteleg; nu stiu de ce, uneori, barbatii isi imagineaza lucruri care nu exista;
kspr
http://dialoginoglinda.blogspot.com/2011/02/todays-broadcast-mostly-fun-with-sun.html
Postul de mai sus reprezintă locul în care aş vrea să mă trezesc în fiecare dimineaţă. Dacă iei în considerare şi data la care a fost scris vei înţelege mai bine la ce mă refer acolo.
Ernest
Wilhema, textul ce l-ai citit este dupa o fapta reala. Subiectul exista in realitate. Stiu ca respectiva persoana nu-l va citi nicodata, dar mi-a facut placere sa scriu despre.
Cristiana
si daca iti dau 3 raspunsuri te superi pe mine ? 😀
1. as da timpul inapoi undeva pe la varsta de 4-5 ani si m-as trezi la bunici in vacanta
2. as da din nou timpul inapoi si m-as trezi intr-un satuc in Provence cu acel EL langa mine visand la lavanda si vin bun
3. as muta si eu tot universul meu la Brasov si m-as trezi la mine in pat cu prajiturele si ceai facut de mama
dar sa o iau de la capat nu … viata o ia zilnic de la capat singura fara sa ma intrebe daca vreau sau nu 😀
Oana
Maine dimineata as vrea sa ma trezesc tot in mine, dar cu ceva mai mult spatiu si niste culori in plus. 🙂
copila blondă
Valeriu, bineinteles. Insa, dat fiind ca si locurile te pot inspira/influenţa, să zicem că şi ele contează. Pentru foarte multe lucruri în viaţă, ai nevoie de circumstanţele potrivite, ascultă la mine.
Ernest, eu ziceam să-l treci atunci când comentezi, vezi că ai un câmp special, imediat sub adresa de e-mail , unde poţi trece adresa blogului.
brontozaurel, citeam undeva că “dacă aş mai fi o dată, aş face aceleaşi greşeli, doar că mult mai repede.”
kspr, era februarie? altceva nu înţeleg.
Cristiana, musai să bem o cafea. Ai un pui de poetă care zace în tine. Îţi zic eu, am nas pentru lucrurile astea 😉
Oana, mai mult spaţiu, vezi pentru asta, eu tocmai ce mi-am făcut loc. Am loc în mintea mea.
kspr
Mă refeream la faptul că începuse să dea căldura. Exprimarea mea a fost defectuoasă. Am crezut că postul va deruta..
Ernest
Da, stiu. Sa ma scuzi acu de am facut asta! 😀 Sa aveti o noapte frumoasa. Copii se culca. Maine au o zi plina la gradinita! :))
copila blondă
kspr, a, am înţeles atunci 🙂 că era februarie, asta trebuia observat.
copila blondă
Ernest, fii atent: când comentezi, pune linkul acolo. E o formă de a duce trafic la tine pe blog. Nu nu-ştiu-cât, dar cât avem acia, împărţim fărţeşte. Somn uşor!
yneedtrust
u did it again:-)..
ai reusit din nou,un post de pus oamenii pe ginduri,de a-i duce in trecut ,prezent,si viitor..
felicitari blonda!le meriti din plin!
eu de fapt mi-am facut un obicei:-),dimineata imi beau cafea,inainte sa plec la job,cu tine:-),cu blogul tau.citisem postul de dimineata,insa comentariul pe care am incercat sa il postez de pe telefon,nu a reusit..tehnologia,bat-o vina:-)
deci..
varianta mea rationala:as vrea sa ma trezesc intr-un loc in care sa simt liniste si siguranta.
varianta mea emotionala:BARCELONA..
copila blondă
O super alegere! Barcelona am vazut-o cu ai mei, mi-ar placea sa ajung intr-o zi si cu el pe-acolo..
Zâna Bună Rău
În noul apartament. Cu geamurile șterse, cu hainele puse pe umerașe în dressing, cu farfuriile spălate și stivuite în dulapuri, cu cărțile și dvd-urile șterse și așezate în birou. Și dacă n-o fi mâine, o fi poimâine dar tot e! 🙂
copila blondă
asta numesc eu optimism! Şi paşi mici, dar siguri. Spre mâine. Sau poimâine. 🙂
Cristiana
copila blonda…din septembrie a ta sunt sa ma revigorezi 🙂 sa ma scoti din depresia post-Erasmus :))
cat despre scris….daca nasucul tau fin asa zice…..eu sunt doar onorata 😀
copila blondă
gata, am bătut palma! 😀