Un psiholog de renume mi-a șoptit cam când mă aflam în faza din poza asta ceva neașteptat. (Victor avea fix 5 zile, era final de septembrie și îl scosesem fără căciulă afară, vreo 3 vecine erau să anunțe Protecția Copilului) Dar rămâne între noi, mi-a spus psihologul. Care e de încredere, fiindcă nu e din cărți. Adică e și din cărți, dar și din experiență, că e femeie cu copii proprii și personali. ”Bebelușul are prioritate”.
Pagina 26 din 642
Dacă ne mai spune cineva pe aia cu dormi, când doarme copilul, o să-și ia ceva în cap. Frumoasă blândețea de la începutul acestui articol, ce să spun. Intru direct în subiect, că n-avem timp de pierdut. Că trece viața pe lângă noi și adunăm regrete în loc să adunăm bucurii.
Singura femeie care m-a ajutat vreodată ca o mamă în afară de mama mea nu mai e. Weekend-ul trecut m-am gândit la ea mai mult decât de obicei. Deși mă gândesc la ea de câte ori trec pe la Unirii. M-am gândit la ea și pentru că ne-am dus la apartamentul unde ne-au fost copiii mici. Unde, eram mai aproape de ea. Unde, când am ajuns în situația de abia mă puteam mișca, a venit la mine cum a putut. Deși era mult mai grav bolnavă și abia mergea. Nu mai putea găti de o vreme, dar mi-a adus fructe din casă de la ea.
Nu știu dacă e o treabă de balcanism, de estul Europei sau, pur și simplu, de amatorism în limba engleză. Aud adesea ”are talent la limba engleză”. Sau ”are înclinații spre limbi străine”.
Asta ziceau și despre mine.
Lipsa spațiului este unul dintre factorii de risc pentru burnout. Pentru depresie. Și pentru anxietate.
Înainte să citesc despre asta, am trăit asta. Înghesuiala a ajuns să mă strângă de gât. Să mă sufoce propriu-zis. Am trecut prin furie, prin depresie, prin resemnare, am crezut că-s de vină bărbatul, copiii, eu. Salvarea a venit de la soț, care m-a văzut că nu mai pot în cel mai de cotitură moment. În care m-am așezat pe podea la noi în hol și am zis NU MAI POT.
Sigur că nu mai privești doar cu ochi de copil această lume. Sigur că observi și ca business, și client. Cum ești tratat. Care e traseul. Ce proceduri. Sisteme. Sigur că e unul dintre cele mai puternice brand-uri din lume Disney. Iar parcul din Paris are 30 de ani fix. Deci suficient timp în care să-și fi perfecționat lucrurile de mai sus.
Sigur că nu e perfect, dar, Doamne, cât de aproape de perfecțiune sunt!
