Ce nu știți despre mine e că am dus multe lupte în liceu. Ceva s-a întâmplat, un băiat mi-a frânt inima și toată încrederea pe care o construisem în ani s-a dus.
Știam că sunt deșteaptă, de asta nu m-am îndoit nicicând. Dar eu voiam să fiu slabă și nu eram deloc.
Prietena mea zice că regula de aur în shopping e să NU îți iei ceva când ai nevoie, ci când găsești. Corect? Pentru că atunci când cauți, regula e că nu găsești. Cum ar fi să nici nu cauți, și doar să găsești fix ce vrei?
M-am mai plâns la voi că nu găsesc ușor ceva de îmbrăcat.
Am scris inițial ”cum să nu mori la volan când una dintre anvelope îți explodează la viteză mare”, dar nu voiam să vă sperii din titlu. Aceste informații ar trebui să fie parte din școala de șoferi a fiecăruia. E drept că mi-am luat examenul din prima, dar am fost destul de tocilară și nu-mi amintesc să fi fost vreo lecție de genul. Sper să primesc acum multe comentarii de la oameni care-mi spun că sunt o … amnezică și că există un întreg capitol despre anvelope. Plus cum să reacționezi în situații de criză.
La ziua mea de 10 ani, mi-am dorit o rochiță roz care avea cusute pe ea toate paietele din lume. Pe lângă paiete, mai avea niște trandafirași. Roz și ei, ăfcors. Mai erau și alte floricele, nu le-am putea numi tocmai elegante. Mama m-a dus să mă probeze cu alte rochii normale la cap și mai puțin strălucitoare, dar, când ai zece ani simplitatea nu e foarte atrăgătoare.
De fapt, cred că asta e deja valabil și pentru generația Millenials. Îmi amintesc când am participat la primele conferințe în București, am avut un șoc. Toată lumea vorbea într-o romgleză din care jumătate nu înțelegeam. Era un slang de industrie, cu care m-am luptat niște ani.
Tudor a avut colegi la grădiniță care luau meditații. La grădiniță, nenicule, 5 ani! Ca să înțelegeți cât de competitivă e treaba în București. Și nu vorbim de copii tâmpiți, vă rog să mă credeți pe cuvânt. Mai mult, nivelul de limbă germană al grupei era atât de avansat, încât și ultimul din clasă să fi fost, tot erai grozav. Dar pentru admiterea la clasa pregătitoare aveau un examen de dat. Da, examen la 5 ani, nu întrebați. Concurența era ceva de speriat, așa că bieții părinți au meditat copiii sâmbăta și duminica de la 9 dimineața din septembrie până în mai.
