Ce mult te-ai schimbat și tu, mi-a zis ultima dată când ne-am văzut. Sigur că eu am mai văuzt-o și pe urmă, ea pe mine, nu. Sigur că nici prin cap nu mi-a trecut că e ultima dată. Fiindcă îmi mai luasem rămas-bun în ziua aia în care am chemat salvarea. Când a plecat cu targa și am crezut că nu se mai întoarce. N-ai voie să plângi, mi-a șoptit o voce dintr-o bărbie tremurândă.
Categoria: cu degetele pe taste (Pagina 12 din 69)
Pentru mine cifrele n-au contat la modul să mă trezesc dimineața să verific topuri, statistici și ce mai e de verificat. Dar nu vă ascund că mă bucur, normal că mă bucur, când văd că oamenii apreciază ce fac. Mă bucur când mă implic într-o campanie și se întâmplă epuizare de stoc. Pentru că nu mă bag în prostii și nu scriu decât despre ce folosesc și e fain de tot.
Fiul meu s-a descurcat să dea search pe youtube înainte să știe scrie sau citi. Într-o zi a apăsat pe microfonul de dictare, funcția speech to text. ”Spiderman în limba română”, ”cum s-a scufundat Titanicul”. A găsit micuțul ce i-a trebuit.
hey hey hey, cine n-are nevoie de puțină bună-dispoziție în viața ei? Și cum nu e strategie mai la îndemână decât să vedem că nimeni nu-i perfect, mă gândeam zilele astea de când sunt la SIbiu (că sunt la Sibiu, profit de vacanța copiilor să mă repare mama un pic. Și da, copiii mei sunt în vacanță acum, fiindcă sunt pe fus orar de Deutschland) să facem un serial pe blog.
Am văzut online niște încălțări de care m-am îndrăgostit. Poate i-ați văzut pe story, era o campanie, acum s-a terminat. De asta e bine să mă urmăriți peste tot, ca să nu ratați vreun bocanc. Glumesc.
Sunt bine și vă mulțumesc, îmi e și frică să mă bucur, aproape îmi vine să dansez.
