Cred că e important să le spunem medicilor noștri și când ne e bine, nu numai când ne e rău

Sunt bine și vă mulțumesc, îmi e și frică să mă bucur, aproape îmi vine să dansez.

Ăsta e mesajul pe care tocmai i l-am trimis medicului meu, cu care nu am nicio relație personală, la care nu am ajuns prin nicio pilă. Pur și simplu într-o zi mi-am luat inima-n dinți și m-am programat. Iar ea m-a suportat (știți deja că medicii-s departe de pacientul ideal, ceea ce a și confirmat când m-a examinat), dar m-a așteptat, m-a ajutat, mi-a dat numărul de telefon personal. L-am și folosit o dată, când nu mai puteam. Voiam doar să știu cam cât mai am de îndurat. Nu m-a certat, mi-a zis că o pot suna oricând.

N-am făcut-o, dar așa bine e să știi că ai putea.

Pentru mine e foarte important să știu.

Ați terminat de anesteziat? Vreau să văd.

Nu leșin de la sânge, chiar dacă nu am mâncat.

Ce prostie că nu am mâncat, auzi, Miruna, te-ai dus și tu, fetiță, la doctor de parcă ai avea patru clase, zău. Cu inima cât un purice și cu stomacul gol. Poate mai leșini un pic la volan, ce cool.

Doar că nu intra nimic. Altfel se vede mega image-ul când ești pacientul tu.

Am scăpat, prieteni. De fapt așa cred. Îmi vine să dansez, deși nu neapărat pot. Dar pot scrie și pot vorbi. O să vă povestesc și vouă într-o zi. Poate curând. Momentan vreau să știu și finalul acestei povești.

Probabil o să mă mai îndop o vreme cu nurofen. Sigur, asta nu vă interesează pe voi. Partea bună e că nu e îngrășător ca ciocolata și își face efect în jumătate de oră, pe ceas. Și că am supraviețuit.

Mi-a zis că mă așteaptă 2 săptămâni de dureri mari, așa că fingers crossed. Mi-a fost frică, recunosc. There is no going back. Ce am eu însă de vindecat începe abia acum. Știu asta, sper să am suficientă minte-n cap să nu mă fac de râs. Să fiu un exemplu pentru copiii mei și pentru voi.

Ce voiam să zic e titlul, de fapt. De câte ori mi-au scris mame despre problemele dentare ale copiilor lor, mai ales despre demineralizări, cel mai mult știți când m-am bucurat? Când au revenit. Să-mi spună că au făcut tot ce le-am zis, că demineralizarea s-a stopat. Sau că, dimpotrivă, a evoluat. Dar măcar un follow up.

Cred că medicii au multe de învățat de la pacienții lor. ”Sunt bine, vă mulțumesc, m-ați ajutat”. Nu numai din dureri, din probleme și din bolnavi.

Multă sănătate pentru toți, mi-a și răspuns între timp. Un smileyface cu trei inimioare de pupat.

Photo by Patty Brito on Unsplash

Articolul anterior

Datorită ei. Mulțumim Cerului pentru bunicii care nu ne lasă să ne înecăm, doar pentru că suntem mari și știm să înotăm

Articolul următor

Stai liniștită, nimănui nu îi e milă de tine

3 Comentarii

  1. ADINA

    Este important ca si doctorii sa stie daca recomandarea lor a functionat sau nu. Este benefic pentru ei sa primeasca feedback ca sa se perfectioneze. Si nu este vorba numai despre perfectionare, este si despre imbunatatirea moralului.

  2. Alexandra

    Multumim Domnului ca esti bine.
    Iti doresc sanatate din suflet!!!!!!

  3. Teo

    Oh no! Ce operatie ai facut?
    Sper ca esti bine. >:D<

Leave a Reply

© 2007-2022 Și Blondele Gândesc | Powered by WordPress

Temă optimizată de Valeriu | 125 queries in 0.405 s