Eram pe Bulevardul Decebal, mă grăbeam spre sediul Burda, să semnez un contract. Tudor era în manduca, afară era deja foarte cald, ceasul arăta trecut de 1. Ar fi fost bine să ajung de dimineață, dar nu am ajuns, acum, era bine să nu mă apuce amiaza pe străzi, că, de adoarme copilul în deplasare și îi stric somnul, e grav. Adică, nu e grav, doar că, adio, orele mele de scris din timpul zilei, practic, o să le plătesc în moneda mea cea de preț: somnul. Ceea ce o să se și întâmple, asta e. Să vă povestesc.

Continuare

Ieri am fost toată ziua supărată. Nu am mai vrut să postez nimic fiindcă am citit un comentariu foarte răutăcios, care m-a indispus exact ca-n articolele alea despre cum facebook provoacă depresii.

Continuare

După alegerile de duminică, am văzut 2 oameni care declarau pe facebook că pleacă din ţară. Că s-au săturat. Doi. Copii buni, oameni activi, cu familie şi joburi decent plătite. Cu o viaţă socială aici. Oameni pe care ţara asta nu-şi permite să-i piardă, credeţi-mă. Şi ăştia-s doar dintre prietenii mei, poate aveţi şi dumneavoastră unii cu astfel de gânduri.

Andreea Burlacu povestea ieri cum au trimis-o la plimbare de la o secţie la alta. Bătaie de joc:

Continuare