Totul despre demineralizare și tratamentul ei, anestezie generală la copii mici și altele -interviu cu un dentist de copii, din Dent Estet

demineralizare anestezie generală dentist copii miruna ioani
Parcă tot mai mulți copii suferă de demineralizare și mă enervează chestia asta de nu vă puteți imagina. Pentru că, demineralizarea e vicleană și se arată de cele mai multe ori, când e prea târziu. Îmi scriu mame disperate, că li se topesc dinții copilașilor sub privirile lor. Ce se poate face și care este protocolul într-o clinică stomatologică specializată pe copii, am vrut să aflu direct de la sursă. Bine, adevărul e că știam deja, doar am fost în vizită la ei de multe ori, știu pacienți tratați acolo și de mult mă țin de cei din Dent Estet să facem un interviu pentru blog. Am stat de vorbă cu dr. Denisa Sgîea, dentist cu experiență exclusivă pe copii, de câțiva ani. Neapărat să citiți până la final. 

demineralizare anestezie generală copii dentist miruna ioani

Miruna Ioani: Întâlnești frecvent demineralizarea la pacienții tăi?
Dr. Sgîea: La vârste mici, da, demineralizarea este din ce în ce mai des întâlnită. De obicei, pacienții se prezintă când e un pic tardiv.

M: Zi-mi un pic ce înseamnă ”vârste mici”? Că pentru unii oameni, înseamnă 4 ani.
Dr. Sgîea: Nu, nu. Începând cu vârsta de 1 an și jumătate. Adică, momentul în care părinții observă apariția primilor incisivi, de obicei a primilor superiori, atunci se îngrijorează. Când văd că incisivii superiori au probleme. De obicei, cei inferiori, fiind acoperiți de limbă, părți moi, canale salivare, sunt mai protejați un pic. Cei superiori sunt mai expuși puțin și nu atât de protejați de salivă. Lucrul ăsta poate influența demineralizarea, faptul că la ei ajunge o cantitate mai mică de salivă, comparativ cu cei inferiori.

M: Dar de ce crezi că e așa o explozie de demineralizări?
Dr. Sgîea: Cauzele sunt multiple. Totul pleacă de dinaintea nașterii bebelușului, încă din timpul sarcinii. Sunt mămici care nu au informația corectă referitoare la alimentație, vitamine, femei care își păstrează obiceiurile nesănătoase și în timpul sarcinii. Mugurii pentru dinții de lapte se formează în săptămânile 7-10 de viață intrauterină. Deci asta este perioada în care se formează dințișorii de lapte practic și trebuie să avem grijă încă de la început.

M: Multe femei poate nici nu știu încă faptul că sunt gravide.
Dr. Sgîea: Da, exact. Apoi, începe mineralizarea coroanelor din luna a 4-a până prin luna a 6-a. Dințișorii, în săptămânile 7-10, se formează întâi în zona anterioară. Adică, întâi incisivii și apoi spre posterior. Iarăși un lucru important. Dacă mugurii care se formează inițial pornesc cu un deficit, de aici plecăm cu un minus deja în dentiția temporară.
Apoi, după lunile 4-6, când începe mineralizarea coronițelor, aceasta continuă până în luna a 10-a.

M: Bun și aici ce ar putea să facă o mamă, ce suplimente i-ai recomanda?
Dr. Sgîea: Suplimentele le recomandă medicul ginecolog în funcție de analizele mamei și în funcție de carențele pe care le are, în mod special vitamina D, fosfor, vitamina K, vitamine care ajută la mineralizarea favorabilă a coroanelor dinților temporari.

M: Mie, de exemplu, în Anglia, mi-au recomandat standard acid folic și vitamina D în sarcină.
Dr. Sgîea: Da. Și la noi sunt recomandate. Vitamina D se fixează cu ajutorul vitaminei K2, magneziului. Și magneziu are rol în mineralizare. Apoi, conținutul de fluor pe care-l utilizăm. Fluorul trece bariera placentară, ăsta este iar un aspect important. Dacă mămica se spală cu pastă de dinți cu fluor, asta ajută.

M: Ia să mă spăl și eu cu una cu fluor de deseară! Doar să o găsesc pe cea pe care să o tolerez!
Dr. Sgîea (râde): Așa să faci.

M: Hai să revenim la cauzele demineralizării.
Dr. Sgîea: Cauza genetică este prima. Apoi, igiena. După ce apare bebelușul, trebuie să știm că igiena trebuie să înceapă încă dinainte de a avea dinți. Obrăjorii, limba și gingiile sunt recomandat a fi igienizate și ele- nu recomandăm noi, ci Asociația Americană de Stomatologie Pediatrică, de aici am luat și noi recomandarea. Deci să se șteargă cu un tifon înfășurat pe un deget.

M: Sper că toți cititorii mei știu asta! Sper să nu existe nimeni care nu știe asta :))
Dr. Sgîea (râde): Să se formeze astfel un obicei. Când copilul vede că părintele se apropie cu degetul învelit în tifon, deschide automat gurița ca reflexul lui Pavlov. Sunt reflexele condiționate, pe care le învățăm, nu ne naștem cu ele. Nu ne naștem obișnuiți să deschidem gura și să ne spălăm pe dinți.

M: Ok, hai să zicem că cineva observă la un bebeluș de 1 an și jumătate niște probleme. De exemplu, pete pe dinți. Vine la tine la cabinet cu copilul respectiv. Poți să-i faci ceva când e așa de mic?
Dr. Sgîea: În primul rând, trebuie să vedem care este diagnosticul. Să reținem că demineralizările se observă pe suprafața uscată a smalțului, nu pe suprafața umedă. În schimb, hipomineralizările, care sunt un defect de structură, acelea se văd și pe suprafața umedă. Și trebuie să facem puțin diferența între ele. Deci, ca să ne dăm seama dacă avem o demineralizare, în primul rând, trebuie să uscăm acel dințișor. Fie îl ștergem cu un rulou, dacă nu este copilul foarte cooperant, fie cu spray-ul de aer, cel mai ușor. În general, la vârste așa de mici, se sperie, însă încercăm să obținem lucrul acesta. Evităm să atingem cu sonda, pentru că suprafața poate fi ușor poroasă, să existe smalț nesusținut, dar să fie smalț acolo și, în momentul în care noi pătrundem cu sonda, să subminăm smalțul acesta și să creăm o cavitate. După ce punem diagnosticul, dacă este demineralizare, în funcție de vârsta copilului, în funcție de obiceiurile lui alimentare și de îngrijire orală, stabilim care sunt următorii pași. Recomandăm pastă de dinți cu fluor, recomandăm igiena orală să fie efectuată de cel puțin două ori pe zi și, cel mai important, înainte de culcare. Asta trebuie să fie lege cu periajul de seară. Și, după să consumăm doar apă, cel mult apă. Să folosim creme care ne ajută la remineralizarea smalțului, cum sunt cele de la GC Touch Mousse. Și fluorizare în cabinet cu doza potrivită de fluor. 

M: Recomanzi pastă de dinți cu fluor și celor mici, care încă nu scuipă și-l înghit?
Dr. Sgîea: Da, cu un conținut mai mic de fluor.  De la 6 luni până la 2 ani, pot folosi până la 500ppm. E o cantitate destul de mică și fluorul ajută. 

M: Astea erau recomandările și în Anglia.
Dr. Sgîea: Da, păi sunt ale Academiei Europene. EAPD.

M: După care, în Anglia, peste 3 ani, când copilul deja știe să scuipe, recomandau 1500ppm, o pastă de dinți de adulți, dar în cantitate mică.
Dr. Sgîea: Aici merge până la 1000 ppm, apoi 1500 ppm.

M: Bun, am înțeles că astea sunt recomandările pentru acasă. Ce putem face în cabinet?
Dr. Sgîea: Un periaj profesional cu o pastă de dinți adecvată vârstei și cu un conținut potrivit de fluor sau o ședință de profilaxie, peste 3 ani și jumătate – 4 ani (care include periaj profesional, fluorizare, iar în jurul vârstei de 7 ani, și air-flow)

M: Acum o să îți spun o întrebare mai așa: periajul strică dinții?
Dr. Sgîea: Nu! Niciodată! (râde) Placa bacteriană există întotdeauna pe dințișori. La o oră, o oră și jumătate după ce am mâncat, biofilmul bacterian se formează. Indiferent cât de bine ne-am spăla sau nu pe dinți, rămâne o cantitate cel puțin subgingival, pe care nu o putem îndepărta noi acasă. Atunci, periajul profesional este indicat încă de mic. Trebuie obișnuit. Adică, încă de la vârstele de 1 an și jumătate- 2.

M: Și stau copilașii? Care-i cel mai tânăr pacient care a stat la tine la periaj?
Dr. Sgîea: Doi ani. Mai mic de atât nu am avut eu, dar au fost în clinică pacienți mai micuți, care la 1 an au stat la periaj. În brațele părintelui, evident. A doua oară nu a mai fost atât de cooperant, prima oară a fost foarte bine. Dar vom încerca a treia oară.
Mai trebuie să diferențiem demineralizările de acele colorații exogene de pe dințișori și de carii. Adică, pentru părinți noțiunea de carie sau demineralizare nu e foarte clar definită și se sperie. 

M: Din experiența ta, ai avut cazuri în care, doar cu măsurile astea luate acasă, un fel de tratament conservator, să-i zicem, să se stopeze evoluția demineralizărilor?
Dr. Sgîea: Au fost câteva cazuri, doar când leziunile sunt descoperite foarte incipient. Doar că asta e foarte greu de obținut. Că părinții nu observă stadiul de început. Stadiul de început la demineralizare trece neobservat. E o etapă care durează foarte puțin, e o linie fină între pata alb-cretoasă și apariția leziunii cavitare. Această pată de demineralizare are vreo 4 zone la nivel microscopic. Ceea ce vedem noi cu ochiul liber, de cele mai multe ori, e o pată care a trecut în stadiul următor de carie incipientă. Adică, smalțul care nu era susținut s-a subminat, s-a format acolo o cavitate. Cavitatea expune dentina, care e poroasă, ca un burete, absoarbe toți stimulii și devine colorată. Începe să devină și sensibilă în primele etape și abia atunci este observată de părinți. De asta, e bine să înceapă controalele de la vârste foarte mici, ca să putem descoperi. De cele mai multe ori, dentistul pediatru observă deja o leziune incipientă. 

M: Ai văzut vreodată dinți care să iasă gata stricați?
Dr. Sgîea: Da, da. Au fost și astfel de situații, chiar de la vârsta de 8 luni. Am avut un astfel de caz. Când incisivii superiori au erupt, deja lipsea cantitate de smalț. Acesta a fost fie un defect de structură a smalțului, o hipoplazie de smalț, având legătură cu perioada intrauterină, cel mai probabil.

M: Și ce ai făcut în cazul acela?
Dr. Sgîea: Doar recomandări de igienă, aplicare de produse pe bază de fluor și monitorizare. La o vârstă atât de mică, doar monitorizare.

M: Am înțeles. Ce faci cu pacienții care au demineralare severă și ajung la aspectul acela de dinți măcinați, dinți retezați? Se mai poate face ceva pentru ei?
Dr. Sgîea: Se pot trata și reconstrui, dacă situația clinică și radiografia ne permit și dacă gradul de afectare nu este atât de mare, încât să se impună extracția.

 Mai depinde și de vârsta pacientului. De obicei, copiii care au până în 3 ani pot beneficia de reconstrucții prin coroane dentare în intervenții cu anestezie generală. Aceasta reprezintă ultima soluție pentru ei. În momentul în care avem mai puțin de jumătate din coroana dentară, este o carie severă. Trebuie să știm că recomandăm intervenția cu anestezie generală prin intubare. Nu recomandăm acest lucru doar pentru confortul nostru, ci pentru faptul că acești dinți pot face o infecție care se poate transmite în organism. Adică, o carie netratată la copii, în două luni de zile, poate afecta nervul și apoi se poate complica cu un abces, gangrenă.

M: Și atunci nu ajungi tot la anestezie generală, însă pentru extracție?
Dr. Sgîea: Nu neapărat extracție. Se face o radiografie intraorală intraoperator și având porțiune radiculară integral fără reacție apicală și minimum 3-4 mm supragingival, se poate trata abcesul prin procedee specifice, individualizate, în funcție de vârsta copiilor. Abcesul se poate trata, cu condiția să nu fie un abces recurent. Adică, să nu fie deja la a 3-a, a 4-a etapă de abces. Că, de obicei, părinții când văd prima dată un abces, nu se prezintă. Administrează antibiotice acasă și se prezintă abia când copilul face a 2-a, a 3-a oară abces. Atunci este prognosticul rezervat, adică se poate ajunge la extracția dintelui respectiv.

M: Mie îmi scrie multă lume speriată de recomandarea asta: ”mi-a zis dentistul că tratamentul e sub anestezie generală”. Cât de riscant este pentru un copil de 2-3 ani?
Dr. Sgîea: Orice intervenție presupune risc. Indiferent că tratăm o carie la scaun, unde copilul se poate mișca, se poate accidenta. Însă anestezia generală pe care noi o recomandăm e anestezie generală cu intubare. Aceasta este forma sigură de anestezie recomandată la nivel american, european, în care este controlată respirația, sunt monitorizate funcțiile vitale cu ajutorul unui aparat. Medicul anestezist specializat pe copii și asistenta de ATI, deci toată echipa de ATI, sunt prezenți permanent și monitorizează tot timpul ceea ce se întâmplă. Fiind intubat copilul, intervenția se desfășoară în condiții de siguranță, nu mai există riscul aspirației fluidelor.

M: Și pe unde îl intubează?
Dr. Sgîea: Pe năsuc sau pe guriță. De obicei, e intubare pe nas, ca să putem avea acces la cavitatea orală.

M: Cât durează o intervenție?
Dr. Sgîea: Depinde de diagnostic și de planul de tratament stabilit anterior. Intervențiile au o durată de la 40-60 minute, până la 2 ore- 2 ore și jumătate, în funcție de complexitatea problemei pe care o avem de soluționat.

M: Se rezolvă totul într-o singură ședință? Și tratament de canal și coroniță, tot?
Dr. Sgîea: Da, într-o singură ședință pentru 1-4 frontali, de exemplu. Acum, depinde de câți dințișori avem de tratat și de diagnostic. De obicei, se prioritizează urgențele și apoi restul. Se face o estimare a timpului și totul se efectuează sub anestezia generală cu intubare, pe care noi o recomandăm nu în orice situație, ci în anumite situații. De exemplu, atunci când avem carii complicate la nivelul dinților de lapte, la copii până în 3 ani, care pot pune în pericol starea generală de sănătate, și în cazul copiilor mai mari de 3 ani, la care nu putem obține o colaborare și o acomodare la scaun ca să putem face tratamentul. Asta, după ce s-au parcurs toate etapele de acomodare, inhalosedare, terapie psihologică, sau la copiii cu probleme de sănătate de tip sindrom Down, forme grave de autism.

M: Să știi că și în Anglia, copiii nu erau sedați, erau tratați sub anestezie generală cu intubare. Nu se lucra cu analgosedare la copii.
Dr. Sgîea: Părinții trebuie să fie informați și să aleagă tipul de anestezie sigură. Noi recomandăm anestezia generală cu intubare.

M: Se face și un control preanestezic, bănuiesc.
Dr. Sgîea: Da. Părinții primesc un set de analize obligatorii la sânge și un control EKG pentru copil. După care, se prezintă cu copilul la o discuție cu medicul anestezist specializat pe copii. Acesta interpretează analizele, părinții au posibilitatea să pună toate întrebările legate de anestezia generală, ce riscuri presupune, cum se efectuează, cât durează. În acest moment, părintele primește și costul și estimarea pe timp.

M: Și cât costă? Sau cu cât crește costul unui tratament faptul că este efectuat sub anestezie generală?
Dr. Sgîea: Costul tratamentului dentar este același. Estimarea se face în funcție de timpul alocat pe intervenție și de complexitatea tratamentului.Timpul maximum e de 2 ore și jumătate. 

M: Eu am fost la voi în clinici și în București, și în Sibiu, și am văzut că aveți camere foarte drăguțe în care copiii se trezesc și unde pot să stea și părinții.
Dr. Sgîea: Da, mediul ambiant este foarte important și specific copiilor.

M: Te-ai confruntat cu vreo urgență majoră sub anestezie generală?
Dr. Sgîea: Nu, în general, nu. Asta pentru că astfel de cazuri sunt foarte atent selecționate. Adică, atunci când suspectăm că intervenția are și alte complicații, trebuie să se desfășoare cu internare peste noapte. De obicei, în sediul Medlife. Deci, când există posibile complicații care trebuie monitorizate, nu se fac la noi în clinică. Sunt mai rare astfel de situații, dar sunt. De asta spun, recomandăm anestezia generală copiilor până în 3 ani cu leziuni carioase complicate, deci ceea ce le-ar pune în pericol viața dacă nu le tratăm, având riscul de răspândirea a infecției în organism. Copiilor mai mari de 3 ani, dar necooperanți, la care s-au încercat toate măsurile posibile de a trata și care au leziuni complicate, care pun în pericol sănătatea generală, sau copiilor cu probleme generale de sănătate: sindrom Down, forme grave de autism, care nu comunică și nu putem lucra la scaun.

M: Care sunt complicațiile dacă nu tratăm demineralizările?
Dr. Sgîea: Ele evoluează foarte rapid către carii. Cred că un număr mare de părinți, poate peste 50%, din păcate, ajung deja cu copiii având carie. 

M: Și poți trata o carie pe un incisiv central, să zicem, pentru că mă gândesc că sunt acolo niște margini, niște colțuri. Adică, poți pune o plombă care să și stea?
Dr. Sgîea: Din păcate, nu. La vârste mici de 1an și jumătate- 2 ani, putem doar temporiza tratamentele prin aplicare de produse pe bază de fluor, care ajută la remineralizare. De exemplu, glassionomerii se reîncarcă cu fluor din pasta de dinți și eliberează în dinte. 

M: Și glassionomerii stau pe dințișorii ăștia mici?
Dr. Sgîea: Da, sunt făcuți să adere în salivă, în mediu umed, pentru că la ei nu putem obține izolarea ideală și aceste materiale pentru așa ceva au fost concepute. Au apărut mai nou astfel de glassionomeri, din care se pot construi niște cape pe dințișori, să-i putem proteja o perioadă. Să temporizăm lucrurile. Pentru că în cazul demineralizărilor, asta facem: îi monitorizăm și temporizăm tratamentul unei carii incipiente până în momentul în care putem să obținem ce ne dorim.

M: Ce le spui părinților care se plâng că nu pot spăla copiii pe dinți?
Dr. Sgîea: Trebuie să avem întâi răbdare să ne acomodăm. Exact așa cum trebuie să avem răbdare să învățăm copilul să mănânce, tot așa trebuie răbdare și să curătăm după ce am mâncat. Lucrul acesta se face doar prin exercițiu. Zilnic, trebuie să exersăm, până când ajungem la cele 2 minute ideale de spălat pe dinți. Începem de la tifon, ca să formăm reflexul de care vorbeam, apoi trecem la o periuță cu peri moi. Periuța să fie aplicată și la nivelul gingiei, că astfel stimulează și creșterea dințișorilor. Evident, copilul va înghiți pasta de dinți la început, nu e nicio problemă. Dacă luăm suplimentele cu fluor – asta doar la recomandarea pediatrului, noi ca dentiști nu avem voie să recomandăm suplimente alimentare sau suplimente cu fluor- inițial, pasta de dinți ar trebui să fie fără fluor, până pe la 2 ani și jumătate -trei, după care o pastă de dinți cu un conținut mai mic de fluor.

M: Revenind la cauzele demineralizărilor, mi-ai povestit de acel studiu. Mi se pare foarte interesant.
Dr. Sgîea: Da. E un studiu recent care arată o legătură între episoadele de temperatură făcute de copii în timpul infecțiilor respiratorii sau a otitelor și influențarea formării smalțului, știind că celulele formatoare de smalț sunt sensibile la temperatură.

M: Până la ce vârstă să apară aceste creșteri de temperatură corporală?
Dr. Sgîea: Până pe la maximum 1 an, când se încheie mineralizarea coroanelor. La 10 luni se încheie mineralizarea coroanelor de lapte și atunci, până în jurul acestei vârste, mai avem un factor de risc. Trebuie să știm că demineralizarea apare și în dinții permanenți, deci nu ne-am liniștit după ce am terminat etapa de dinți de lapte. Îngrijorările sunt la fel de mari și pentru dinții permanenți, deși ei nu sunt atât de predispuși.

M: Putem face ceva să prevenim? Că, până la 6 ani, când ies primii dinți permanenți, poate ar fi bine să nu stăm cu mâinile în sân.
Dr. Sgîea: Exact cum ținem cont de obiceiurile de dinainte de naștere, trebuie să ținem cont și în perioada în care avem doar dinți de lapte: alimentație sănătoasă, obiceiuri sănătoase, ca atunci când apar primii dinți permanenți, să fie deja obiceiurile înrădăcinate. Și, evident, să ne prezentăm la medicul dentist pediatru de cel puțin două ori pe an.

M: Alt scenariu: Vine la tine o mamă cu un copil de 2 ani, încă alăptat, cu demineralizări. O sfătuiești să oprească alăptarea sau ce îi spui?
Dr. Sgîea: Nu, în niciun caz. Trebuie să știm că nu laptele este cel care produce demineralizarea, ci existența acestuia în guriță ca un aliment și să reținem faptul că după trebuie să igienizăm. Deci tratăm o masă de lapte exact ca pe o masă obișnuită. Trebuie să știm că atât laptele, cât și celelalte alimente influențează pH-ul din guriță. De fapt, de aici pornește toată problema. PH-ul din guriță devine unul acid odată ce avem orice fel de aliment. Bacteriile din guriță descompun alimentele, moment în care se produce aciditate, adică pH-ul scade. Având un pH scăzut, dinții sunt mai predispuși eroziunii acide. Ce putem face? Să igienizăm obligatoriu zona respectivă pe cât posibil de 2 ori pe zi și să ne prezentăm la dentist conform recomandărilor acestuia (la copiii de până în 5 ani, recomandăm de 3-4 ori pe an.)

O altă cauză a demineralizării e reprezentată de refluxul gastro-esofagian. Sunt bebeluși care au această problemă și este exact același fenomen de creare a unui mediu acid în guriță. Poate avem igienă perfectă, alăptăm corect, respectăm mesele și periajul și totuși apare remineralizarea, pe fondul unui reflux.

M: Uite, mie îmi scriu multe mame cu copii destul de mici, un an și ceva, care spun că îi alimentează corect, adică le poți crede că, la vârsta asta, nu le dau zilnic câte o ciocolată și tot au probleme cu demineralizarea.
Dr. Sgîea: Da, ce mai trebuie să știm e că nu neapărat cantitatea de zahăr e periculoasă pentru dinți, cât fragmentarea ei în porții mici. Unei bacterii îi ia aproximativ o oră și jumătate să descompună 10g de zahăr. De exemplu, dacă un copil a primit 50g de dulce, de zahăr, bacteria are timp o oră și jumătate să descompună 10g, celelalte 40 rămân în organism. În această oră și jumătate, avem un pH acid în guriță. Dacă, din două în două ore, noi îi mai dăm copilului câte o ciocolată, o bombonică, un croissant, avem permanent un mediu acid în guriță, care predispune la eroziune dentară. Atunci, e important, dacă tot decidem să mâncăm 50g, ele nefiind sănătoase,, să le mâncăm la o singură masă, nu să fragmentăm în porții mici. E un aspect pe care părinții de cele mai multe ori nu îl cunosc și spun ”păi, i-am dat doar o bombonică”.

M: Regula asta se aplică și la gustări: covrigei, etc.
Dr. Sgîea: Da, normal, nu numai dulce. Fiecare aliment are în compoziție o cantitate de zahăr. Deci când spunem ”zahăr”, nu ne referim strict la ceva dulce. E important să ținem cont de durata asta. Adică, ne uităm pe etichetă, dacă am consumat ceva cu zahăr și ne gândim cât timp ar trebui să nu mai mâncăm și obligatoriu să efectuăm periajul de 2 ori pe zi.

M: Când e mai bine să ne spălăm pe dinți? Imediat după masă, să mai așteptăm un pic. Dimineața, imediat cum se trezește copilul sau după micul dejun?
Dr. Sgîea: Ideal e să așteptăm cam 30 de minute după masă, deci nu imediat. Și mai are legătură cu folosirea sau nu a pastei de dinți cu fluor. Dacă seara am folosit o pastă de dinți cu fluor, aceasta ne protejează timp de 12 ore. Aici vorbim de copiii de peste 2-3 ani, obișnuiți cu spălatul pe dinți și la care am introdus pasta de dinți cu fluor. Dacă l-am spălat seara cu pastă de dinți cu fluor, copilul este protejat pentru 12 ore. Atunci, putem lua micul dejun și să igienizăm după masă, cum este normal, să nu stagneze alimentele. Dacă pasta de dinți nu are fluor, atunci recomandarea făcută tot de Asociația Americană de Stomatologie Pediatrică este să igienizăm înainte și după.

Mulțumesc pentru timpul acordat.

Pe dr. Denisa Sgîea o găsiți în București, în clinicile Dent Estet Kids

demineralizare anestezie generală copii dentist miruna ioani demineralizare anestezie generală copii dentist miruna ioani

*Poza de la începutul articolului e doar decorativă, demineralizarea nu arată așa -sursă: Shutterstock

**Ce am mai scris despre demineralizare.

Articolul anterior

Când îmi iau ochii din telefon și îi mut pe copilul meu, îmi dau seama că nu e nimic mai frumos decât el

Articolul următor

“Te rog” nu e un argument în negocierea cu un copil

  1. Ecarulan

    Ce poza! Ca un scartait de usa enervant! 😀

    0
  2. Nicoleta Avram

    Foarte interesant si util articolul! Felicitari! Nu s-a precizat niciun cost estimativ; din cate stiu costa peste 5000 lei un astfel de tratament sub anestezie, in conditiile in care salariul mediu pe economie este cu mult mai mic. Si atunci isi permit parintii astfel de tratamente? In familiile sarace – modeste, nu e vorba ca parintii observa aceste probleme tarziu, ci ca nu nu pot aloca acest buget exorbitant catre dentist, avand in vedere celelalte costuri pentru educatia si sanatatea copilului prescolar.

    3+
    • Nu e adevarat, pretul anesteziei generale e fix, in functie de timp. Pentru ca trebuie platita o echipa de ati, care supravegheaza. Iar tratamentul dentar costa fix la fel cat ar costa si fara anestezie generala. Medicul dentist nu primeste niciun fel de comision din procedura de anestezie generala. Totul e transparent. Cine isi convinge copilul sa coopereze, felicitari, il scapa de anestezia generala. Doar ca nu e asa usor, mai ales la varste mici.

      Apoi, legat de salariul minim pe economie, o periuta de dinti e mult mai ieftina, si-o permite cam oricine. Dar, cum unele probleme apar si in cazul unei igiene bune, e adevarat ca nu isi permite oricine. Dar sa stii ca parintii fac eforturi foarte mari pentru dintii copiilor.
      Teoretic, ar trebui statul sa se ocupe de aceste probleme grave, dar, la noi, partea de stomatologie e neglijata aproape in totalitate. Suntem cam pe cont propriu, din pacate.

      1+

Leave a Reply

© 2007-2017 Și Blondele Gândesc | Powered by WordPress

Temă optimizată de Valeriu | 164 queries in 0.136 s