Să râdeți un pic când nu puteți dormi

mama-si-bebelus-in-pat

Sunt momente în care îmi e greu. Și sunt tot mai dese aceste momente în ultima vreme. Și, oricât mi-aș dori să fie totul doar lapte și miere, să fie totul doar miros de migdale și bebeluș, nu prea e. Oricât mi-aș dori să fiu eu mama aia multifuncțională, așa cum multe prietene de-ale mele sunt, să le pot face pe toate cu copilul într-o mână și determinarea în cealaltă, să-mi scutesc bărbatul de frecat morcov uscat de pe faianță, oricât, oricât, nu sunt, nu pot și nu o să se-ntâmple.

Bebelușii sunt adorabili, toată lumea știe.

Însă, uneori miros a caca. Se poate asta de mai multe ori pe zi.

Tot timpul lasă bale. Inclusiv la altul pe față.

Bebelușii stau foarte prost cu precizia. Astfel, te poți trezi cu un copănel în sutien, total nepremeditat. Sau cu un deget în nas. Degetul lui, în nasul tău, adică. Și astea-s cazuri fericite. Am auzit și de capete în gură. Dada, de la bebeluși nevinovați, de doar câteva luni de zile.

Apoi, nu înțeleg efortul. Pentru ei, o cămășuță proaspăt spălată este la fel cu una tăvălită prin pireu.

Își aleg cele mai proaste momente să: facă pișu în sus, în jos, în toate direcțiile. Pe ei, pe scutec, pe lângă scutec, peste tot în jur. De începi să speri că și-au îmbunătățit precizia. Durează până la următorul deget în nas.

Gesturile de afecțiune: când îi vezi că întind mânuțele și botul către tine, dai să te topești de drag și de iubire, când brusc se-nfig în coama din dotare, cu o viteză de reacție ca-n legendele cu Chuck Norris. Evident, nu moștenită de la tine.

Și, cu toate astea, mi se umplu ochii de lacrimi de fiecare dată când râdem în hohote amândoi. Mai întâi el și apoi eu. Mă străduiesc să chiuie cu mine așa măcar o dată pe zi. Iar primul lucru pe care-l fac dimineața e să-mi bag nasul în pielea lui proaspătă și să inspir adânc, până nu mai rămâne nici aer între noi și mi se lipesc nările de el, pe dinăuntru. Vreau să îl simt cu genele, cu brațele, cu inima. Să mi-l aștern pe tot la piept, cât încă e moale și mic și mă lasă să-l mai țin acolo. Apoi îl pup ușor pe crețe, îi ronțăi mânuțele și, când am noroc de prelungiri, apuc și niște degete de la picioare. Îl văd cum râde că îi place. Râsul acela cald, cu gingii știrbe și ochi mici, e mai bun decât orice somn de dimineață. Pardon, deja încep să scriu prostii. E evident că mai mult râd și mai puțin dorm.

Ceea ce vă doresc și dumneavoastră. Să râdeți un pic când nu puteți dormi.

imagine via Shutterstock, mamă și bebeluș râzând în pat

Dacă doriți să aflați când scriu, vă invit să urmăriți pagina de facebook a blondelor.

 

 

Articolul anterior

Cum folosim conflictele în beneficiul relației părinte-copil

Articolul următor

Anestezia epidurală, un articol pentru viitoarele mămici

20 Comentarii

  1. Cris

    Hehe ce frumos scrii si ce bine simt totul!
    Cap in nas am primit si eu, ea se juca, dar pe mine m-au dat lacrimile de durere. A trebuit sa imi revin rapid ca i se umplusera si ei ochisorii de lacrimi la privelistea total neplacuta care eram eu schimonosita de durere. Acum daca ma lovesc, ceea ce fac des ca sunt obo/zapa/sau asa oi fi eu, vine repede si da pup cu zgomot de muah ca sa treaca.
    Iar rasul ei este cea mai frumoasa melodie pe care vreau sa o aud mereu.

    2+
  2. Cristina

    Rasul cu gingii stirbe e cel mai bun…eu nu sunt o pupacioasa, dar la ea nu ma pot abtine, e delicioasa. Si cand rade ea tot Universul se opreste in loc si e doar bine si frumos.

    1+
  3. Iti dau o veste buna si una proasta. Cu care sa incep? Aia proasta e ca devine mai greu. E greu de inteles asta pentru ca deja ai atins niste limite si e ca si cum ti-as zice ca ceva e mai rosu decat culoarea rosie. Tu o sa zici nu are cum, e o prostie, rosu e rosu, greu e greu. O sa intelegi doar cand o sa ajungi acoolo, asa cum si eu am facut-o. 🙂
    Veste buna e ca pe masura ce creste copilul isi poate manifesta afectiunea pe limba ta, te iubeste de nu mai poate si tu stii asta si acum, dar sa vezi cum e cand te pupa el pe tine peste tot, pe cap, pe gat, pe maini, pe burta, pe genunchi… cand iti spune “te iubesc”, cand alearga din capatul strazii spre tine ca te vede venind si se arunca sa o prinzi (poate nu esti pe faza)…

    5+
    • Alta Miruna

      Sa stii ca totusi, dupa 2 copii, mie nu mi se pare ca devine tot mai greu. Ei cresc, invata sa vorbeasca, sa negocieze, nu se mai dau cu fundul de pamant si nu mai fac (asa des) crize de plans pt ca nu se pot face intelesi. Invata sa pape singuri, sa se imbrace singuri, acus merg la gradi si te trezesti cu jumatate de zi libera in care te plimbi fara scop pentru ca parca nu mai stii ce sa faci fara copil dupa tine. Stii ca eu in prima zi de gradinita a copilului m-am dus la locul de joaca?:))) crazy mom, i know. Deci nu, per total mie nu mi se pare mai greu. Si nu, nu am avut si nu am nici un fel de ajutor. A fost crunt in primii lor 2 ani de viata. Acum e parfum 🙂

      3+
      • nu cred că te-ai dus singură la locul de joacă!!! Și ce ai făcut acolo???

        0
        • Alta Miruna

          Am stat pe banca si ma uitam la copii cum se joaca… stalker:))) apoi cand s-a eliberat un leagan…am profitat:)))

          A doua zi mi-am revenit in simtiri si m-am dus la coafor si la mani/pedi.

          2+
  4. dia

    Pai de ce nu dormi? Rasul toothless e fantastic:)) daca poti ia un ajutor pentru menaj, oricât de mic e contează…

    0
    • Am un ajutor, insa vine de 2 ori pe luna, cam insuficient. Mie mi-ar trebui pe cineva constant sa stranga dupa mine. Un fel de clona sau sclav.

      0
  5. Scrii minunat, mi-ai adus un suras pe buze!

    Nu toti copiii fac pisu in sus 😀 (de asta scapai cu fiica mea).. Unii sunt si buni tintasi: pediatra ne-a povestit ca unul din beietei i s-a pisat in jet fix in poseta.

    0
  6. Ela

    Frumos spus. Eu chiar acum cand citesc o pazesc cum doarme pe burtica, de teama sa nu se sufoce 😀 , cu toate ca as dormi de nu mai pot. Dar speram la nopti si dimineti cu somn lin.

    0

Leave a Reply

© 2007-2017 Și Blondele Gândesc | Powered by WordPress

Temă optimizată de Valeriu | 220 queries in 0.361 s

Inline
Inline