Luna: March 2011 (Pagina 4 din 4)

Dezbrăcând contracepţia de prejudecăţi

Mă enervează cum unele femei se feresc de contracepţia hormonală dintr-o grijă exagerată pentru viitorul lor copil, care ar putea fi afectat de aceasta. De fapt, eu cred că n-au chef să se lase de fumat (riscurile în acest caz fiind crescute şi reale). Că le e lene să meargă la doctor şi să-şi bată capul pentru a pricepe nişte mecanisme.

Acum să nu mă înţelegeţi greşit. Nu militez împotriva pruncilor, fiindcă oamenii frumoşi şi deştepţi e musai să se înmulţească! Nici nu vreau să conving pe nimeni de nimic, că nu e treaba mea să mă bag în vieţile dumneavoastră.

Dar nu pot să nu îmi amintesc cum mi-a zis odată o prietenă (sau mai multe?!) că s-ar apuca să ia anticoncepţionale, dar nu crede că el „merită”. Şi chiar dacă la vremea aia nu înţelegeam prea bine ce vorbim, ştiu că am rămas uimită, nu de lipsa ei de sacrificiu sau iubire (nefiind vorba de aşa ceva), ci de lipsa ei de perspectivă. Doamnelor, niciodată să nu faceţi pentru alţii gesturi care credeţi că vă costă sănătate. Însă mai întrebaţi o dată, că poate n-aţi auzit „preţul” corect…

E timpul să ne debarasăm de concepţia că sexul are beneficii exclusiv pentru bărbat şi că e un cadou pe care i-l facem dintr-un atac de generozitate. Să fim serioase. Nu suntem aşa chinuite cum ne dăm. E timpul să ne debarasăm de şantajul „dacă nu-mi iei pantofii ăia, mă va plesni subit durerea de cap deseară” sau orice are legătură cu durerile subite de cap. Să fim serioase. Toată lumea ştie că e text şi că şi nouă ne place. Doar că uneori ne place mai mult să-l chinuim pe el.

Ideea e în felul următor: Dacă prezervativul e moartea pasiunii, dacă eşti într-o relaţie stabilă, pe care vrei s-o păstrezi aşa (cu toate că la matematică ne-au învăţat că cea mai mare stabilitate e aia care se spijină pe trei puncte, nu ştiu dacă se aplică şi în cuplu…) şi nu ai planuri de înmulţiri, de ce să te fereşti de contracepţia hormonală? Dacă nu fumezi, nu ai probleme cu tensiunea, eşti tânără şi frumoasă, nu-i păcat să-ţi refuzi ţie o plăcere? Oricum, se ştie că femeile-s mai poete-n pat decât în literaturi, unde contează la fel de mult ritmul neîntrerupt, rima împerecheată şi … măsura (nu mă bag la atribute, că aici părerile sunt împărţite). Iar vremea trece, anii se adună şi mai ai timp doar până la maxim 40 (vechiul 35 s-a transformat în 40 odată cu apariţia inelului vaginal, datorită conţinutului scăzut de hormoni din Nuvaring) să te bucuri de contracepţia hormonală. După e oricum adio! Mai ales dacă fumezi sau eşti supraponderală.

Acest text e pentru toate ameţitele care se feresc, doar fiindcă nu înţeleg. Ce fac şi cum acţionează hormonii şi, mai ales, cât de mulţi sunt. Am găsit pe kudika.ro un articol în care se face istoria cantităţii hormonale din preistorie până astăzi, când concentraţiile sunt spectaculos mai mici. Primele erau doze de cal, spun medicii. Însă astăzi, lucrurile stau cu totul altfel. Pilulele hormonale sunt prescrise şi pentru alte cauze decât cele contraceptive. (Chiar şi la virgine.) Femeile pot rămâne însărcinate la scurt timp după încetarea administrării, fără nici un fel de repercusiune asupra copilului. Scoateţi-vă din cap ideea că „se învechesc ovulele, fiindcă sunt ţinute în standby”. Am auzit-o şi pe asta. Dragelor, ele oricum se învechesc, fiindcă ne naştem cu ele! Doar că le „dăm drumul” pe rând, nu înseamnă că ele nu sunt tot într-un fel de standby. Nu e ca la bărbaţi, care produc sperma la cerere. M-am făcut înţeleasă?

Cea mai mare concentraţie hormonală o are pastila, urmează plasturele şi apoi, în vârf de top, inelul vaginal, cu cea mai redusă doză de hormoni. Şi chiar dacă diferenţele par mici, e important să afli că, de exemplu, Yasmin are 30 mcg etinilestradiol (un hormon), iar Nuvaring 15 mcg . Adică fix jumătate! Ţineţi cont de toate acestea şi alegeţi ce vă convine mai mult. Doar alegeţi o dată! Şi, înainte, răspundeţi la o întrebare: „Câţi hormoni conţine contraceptivul tău?” … iar asta, fără a presupune că ştii deja răspunsul.

(sursa foto: kudika.ro)

Cum stau cu fidelitatea

Incomodă întrebare. Iubitule, sper că nu citeşti acest text. 😛

Andressa, Anurim şi subsemnata au răspuns unei întrebări indiscrete într-un articol pe perfecte.ro: Cât de infidele sunt aceste bloggeriţe?

Şi fiindcă am fost certată că vorbesc din cărţi, admit: când vine vorba de fidelitate…stau de o parte. Părerile mi le-am exprimat în nenumărate rânduri, astfel încât nu-mi mai rămâne de zis decât că ale mele convingeri nu s-au schimbat. Că fidelitatea n-are treabă cu celălalt, ci cu tine, ca individ. Dar…eu nu m-am confruntat cu o astfel de problemă, nici măcar atunci… Deci nu ascultaţi de mine, faceţi cum simţiţi. Doar să vă simţiţi fericiţi! Orice altceva se pune.

p.s. Iubitule, sper că ai citit acest text. Şi pe toate acelea la care am pus link. 😛

Intru în cură de economisire!!!

Dacă alţii încep de astăzi cură de slăbire, eu mă apuc de economisit. Ce? Bani, evident, că doar nu apă de la robinet (nu că asta n-ar ajuta, dar că nu plăteşte facturi).

Demult mă bate gândul să pornesc un fel de proiect din ăsta personal. Dar dacă e în văzul lumii parcă te ţii mai cu dinţii de el, că precis îmi va fi ruşine să vin să mărturisesc ce grave accidente de buget am comis de bunăvoie. Cu toate că, fie vorba-ntre noi, nu ştiu prea bine de unde să încep, că tare mă tem să nu mă trimiteţi în staţie la RATB. Cu metroul mă împac, doar cu pensionarii care nu se uită la telenovele şi dimineaţa în reluare am o mare problemă.

Să vă spun mai întâi cum sunt eu: port cizme cu 70 de lei de la Leonardo. De fapt, purtam, că tocmai le-am aruncat. De atâta purtat. O să-mi cumpăr altele, caut de cauciuc. Şi în aceeaşi sumă. Merg cu metroul din fire, maşina o iau doar atunci când am mai multe drumuri de făcut într-unul singur. Însă dacă traseul e cel clasic : birou-şcoală, nu mă încurc. Fiindcă e scump de două ori : o dată benzina, apoi şpaga zgârietorilor de maşini. Cu care e bine să fii întotdeauna generos, mai ales când eşti mică şi blondă. Ţoale fel de fel nu-mi iau, mall-urile mă obosesc. La fel şi supermarketurile. De la o vreme doar, că nu eram întotdeauna aşa. Tata poate confirma 😛

Ce voi face: voi cumpara cea mai de calitate hârtie igienică ; am observat că faci o economie, dacă nu la bani, măcar la drumurile până la magazin. Zewa rocks şi miroase şi bine pe deasupra! Pe principiul : suntem prea săraci să ne permitem lucruri ieftine. Apoi, la apa plată: o să trec din nou la varianta îmbuteliată la 5-6 litri, cu toate că arată oribil în bucătăria mea. Şi iată, cel mai dureros : o să răresc cafelele cu prietenele mele, nu că ar fi prea multe. Nici cafelele, nici prietenele.

Cum fac să văd diferenţa? De fiecare dată când economisesc, suma pe care aş fi cheltuit-o în mod normal o pun de-o parte, tocmai pentru a mă alege cu ceva! Iar la final (mi-am dat termen 3 săptămâni!), dacă merge treaba, îmi deschid un Depozit de Succes la BCR ! De ce 3 săptămâni, când cele mai sănătoase cure ar trebui să se transforme în obiceiuri, pentru ca rezultatele să reziste şi să nu facem yoyo-dieting? Fiindcă oferta BCRului cu 7% dobândă pe an la depozitele în lei ţine până în 15 aprilie. Iar eu funcţionez în lei şi superoferte! Deci dacă aveţi alte propuneri de la ce aş putea economisi, aştept!

p.s. Se mai bagă cineva? Să înceapă Marea Economisire!

Mama mea este pe net!

Dacă mamele voastre AR FI pe net, ţin să precizez că a mea ESTE pe net. Cam de printr-a noua (a mea, a noua), când am plecat în SUA şi singura posibilitate de a vorbi zilnic (mă rog,…) cu mine era Messengerul. Atunci a învăţat mama singură ceea ce nu reuşisem eu să o invăţ cu luni de zile înainte, când mă tot chinuiam. Ce nu ştiam pe vremea aia e că învăţatul nu e un act pasiv, că nimeni nu poate învăţa nimic pentru tine. Şi gândiţi-vă că la momentul ăla, mama nici să facă un click pe mouse nu ştia.

După acest episod, când copilul a revenit pe meleaguri româneşti, unde ne permiteam minute la telefon, motivaţia a dispărut. O vreme. Până când, fată deşteaptă fiind, a vrut din nou să înveţe. A început să-mi citească blogul. Şi-a făcut cont de mail, ştie să dea reply, forward şi ce-i ăla spam. Mama mea are şi cont de facebook. Nu-l foloseşte. Încă.

Îmi citeşte blogul. E cel mai vechi cititor şi cel mai înrăit fan. Îniubit, de fapt. Numai pe twitter nu e încă, dar timp va fi. Că are tot felul de idei antreprenoriale care mai de care. Păcat că tehnica nu ne ajută pe nici una. Iar dintre noi două, ea e cu siguranţă cea ambiţioasă. Că dacă aş învăţa măcar jumătate din cât a învăţat ea cu totul nou (după ce a apăsat butonul power la calculator), m-aş face măcar un fel de Mark Zuckerberg (fondatorul facebook şi cel mai bogat tânăr milardar) mai mic. Şi mai blond!

Dacă mă deranjează că mama e pe net? Nicidecum. Prezenţa ei mă onorează. Fiindcă mama e o tipă isteaţă. Iar eu mă străduiesc să nu o plictisesc. Era să zic “dezamăgesc”, dar ştie prea multe pentru asta…

*Acest post a pornit de la articolele Elenei şi Anurimei.

Astăzi m-aş îndrăgosti

De un bărbat nemuritor. De unul adevărat, fiindcă fantasmele oricât de frumoase nu-ţi ţin seara de cald. Şi afară încă e iarnă.

Nici sufletul meu nu s-a curăţat. Adesea am simţit o empatie ciudată cu stările schimbătoare ale naturii. O primăvară cu boboci şi rândunici la geam ar contrasta puternic. M-ar obosi prea multă lumină. Măcar aşa nu trebuie să mă prefac voioasă şi am motive uşor de invocat atunci când mi se adresează întrebări incomode. Ce faci e una dintre ele.

Şi da, astăzi m-aş îndrăgosti. Mi-e dor de ceea ce devin când încep să simt din nou. Astăzi ar fi trebuit să fie primăvară. Dar eu încă nu sunt pregătită s-o primesc. Dac-o vedeţi pe undeva, spuneţi-i să mai aştepte puţin. Şi să nu-i fie cu supărare.

O să-i deschid uşa într-o zi. Deocamdată mai am praful de şters. Fiindcă pe orice musafir de seamă se cuvine să-l primeşti în lumină. În curând…

Aşa sună bătrâneţea-n doi?

Într-una din zilele astea. Aerul rece de 8 dimineaţa. Şi o copilă grăbită spre şcoală. În faţa mea, doi bătrâni înfofoliţi, târându-se pe stradă. La primul impuls, i-am şi certat în gând, de ce s-or fi pornit pe asemenea gheţuş. (De nu te mai miri că ingroaşă statisticile picioarelor rupte la ştirile de ora 5.) Apoi i-am văzut  ţinându-se de mână. Şi cel mai drăguţ tablou de iarnă romantică la 8 dimineaţa. Apropiindu-mă în culmea admiraţiei, dintr-o dată – pîrţ. De fapt, pîîîîîîîîîîîîî-îîî-îrţ. Expeditor – domnul.

Continuare

Pagina 4 din 4

© 2007-2025 Și Blondele Gândesc | Powered by WordPress

Temă optimizată de Valeriu | 114 queries in 0.558 s