Una din dimineţile acestei săptămâni a fost absolut minunată, în ciuda unui dramatism deloc exagerat al aburului de nes frecat cu zahăr brun. A fost o dimineaţă de leneveală, de studenţie clasică, de prietenie neprogramată. N-am făcut nimic din câte ne-am propus. Doar cafeaua s-a băut şi vreun litru de ceai. Şi s-au golit scrumiere.
Personal, fumul de ţigară mă dezgustă. Dar sunt momente, când se integrează perfect în decor. Se întâmplă să-mi placă, pentru că ai impresia că răspunde la ce-aude în perfect acord cu starea aia. De poveşti. Şi se mai întâmplă să-mi amintească de două prietene bune, care pipă ca turcii. Şi de ele îmi place.
Iar după dimineaţa asta târzie, care s-a încheiat cu o plăcintă caldă şi o ţigară înecată în scrumul proaspăt la ora 4, am rămas cu amintirea firelor de păr care mi s-au ridicat pe antebraţe. O să o rog să mă lase s-o înregistrez o dată, prea frumos spune versurile, prea din suflet zice cântecele. Are voce de artist şi spirit de copilă. Şi mai are-un fel al ei de a vorbi cu tine, cu efecte imediate de piele de găină. Ne-a cântat şi ne-a şoptit versuri cu-o dăruire cu care nu va putea niciodată răspunde la un examen. Şi cu o precizie pe care ţi-ai dori-o şi pentru tine. Eu mereu mă încurc printre cuvinte şi pot doar să lălăi din vârful buzelor o piesă.
Eugen Avram – Cantec pentru tine
Imaginaţi-vă trei căni pe masă şi-o scrumieră, un set de poezii şi-o şoaptă cântată. Şi să vă mai imaginaţi şi două blonde cu-o brunetă, care s-au transpus vârstei şi vremii şi s-au reinventat… într-o dimineaţă târzie. Care s-a încheiat cu o plăcintă caldă şi o ţigară înecată în scrumul proaspăt de la ora 4 …
Mi se face pielea de găină.
Alexandru HUSARU
Deşi n-am trăit momente dintre acestea, de încărcături evidente, vădit frumoase, estetice… mi s-a făcut dor.
copila blondă
data viitoare, te luăm şi pe tine! 🙂
Nicu
daca am invatat ceva de la viata, am invatat sa fiu un devorator de momente.
Orianda
“traieste clipa!” – sa-ti fie sloganul diminetilor!
artistu
Asa toamna ce incepi tu? tare multa energie se poate ascunde in sufletul unei fete mititele ca tine!
P.S. Melodia asta imi aminteste de un festival TOAMNA BALADELOR la care am fost prin anul I de facultate! Doamne ce vremuri! 😉
Bogdan Epureanu
Interesanta diminidupamiaza. 🙂
Minxieee
Trebuie sa te iau cu mine candva la o seara folk 🙂 Cu oameni ca Eugen Avram, in persoana.
teo negura
Era melodia aceea a celor de la Partaj, asa cum se numeau pe vremuri Tatiana Stepa si Magda Puscas, care se numea “La o cana cu vin”. Mie de ea mi-a adus aminte, iar scrierea ta a fost parca madeleina din “cautarea timpului pierdut”. Oricum, placuta experienta, parca atemporala prin inefabilitatea ei.
eu anca
“Mi se face pielea de găină.”
Si mie 😀