Când spuneam eu că ar trebui interzis prin lege unora să aibă copii, mare lucru ziceam. Vin cu o completare: dacă tot s-a produs dezastrul, n-ai ce-i face, da’ măcar să dăm o lege care să interzică să-i scoată pe micii extratereştri din casă. Adică, animalele sălbatice în junglă, la zoo sau la ele acasă, vă rog frumos!
Aseară stăteam într-o linişte moleşitoare pe marginea lacului din Parcul Tineretului (cafeneaua actorilor), la un pahar de vorbă cu două prietene, când ne trezim în mijlocul acţiunii “Fluturi, atacaţi!”. Şi dă-i cu urlete şi strigăte şi ţipete şi răcneli şi alergătură. O pruncă blondă, cu privirea tâmpă şi viteză ameţitoare se alerga cu doi copiluţi printre mese şi urla random, alternat cu chiuit. După ce am luat-o civilizat de mână şi i-am explicat că nu e frumos ce face, o fi crezut că ne jucăm şi noi, că numa’ ce s-a trezit prietena mea cu toată copila pe ea. Nu ştiu cum s-a strecurat pe sub scaun, de i-a sărit în braţe.
Continuarea: m-am adresat politicos chelnărului: fiţi amabil, nu puteţi arunca copiii ăştia la gunoi? (am martori că aşa am zis) Omu’ s-a arătat distrat sau încântat – nu-mi dau seama- de propunere şi m-a asigurat că empatie există şi că e maximă. Dar atât.
Următoarele planuri erau mai mult sub formă de dorinţe. Printre proiecţiile copilei cu moţul tuns şi plonjarea ei în lac, mi-am amintit de ce uram copiii. Apoi mi-am dorit s-o bag cu capul în wc şi să trag apa. Dar tot nu se făcea mai linişte.
Ce-am făcut? Piedică! Prunca alerga pe lângă noi, iar eu întindeam câte-o lăbuţă strategic înspre ea. A naibii făptură, că doar prima dată a ţinut, după aia s-a prins de fază şi a început să sară peste picior. Atâta îmi doream s-o văd în freză picată sau în urgenţă la chirurgie facială! I-aş fi dat eu însămi adresa. Să se ducă învârtindu-se.
Prietenele mele erau pe jos de râs, mă rugau să încetez, însă ca în bancul ăla cu aia când se împiedică… 😉 Mă-sa copilei, o vacă infinită, şedea graţios greţos pe două scaune cu o ţigară la bot şi se hlizea. Că-i drept, unii doar stau. De meserie.
Pentru ăştia avem nevoie de legi.
