N-am cum să nu vă spun cum a fost când le-am zis copiilor. Vorbim de ceva o dată în viață, așa că nu le puteam trânti vestea, poftim. Am construit suspansul, am făcut puțin mister. Întâi le-am zis că diseară la 8 le-am pregătit o surpriză. Tudor a întrebat dacă e vorba că mă trezesc dimineață cum sună ceasul, nu era 🙂 Lego? Orez cu lapte? Ce e, mami? Dă-ne, că nu mai putem. Le-am zis că nu e cu dat, e cu spus. O veste.
Pagina 26 din 645
A fost tare ciudat când m-am măritat și mi-a intrat ”soțul meu” în vocabular. Fix la fel mă simt cu ”clasa a doua”. M-am uitat luni dimineața la el și nu-mi venea să cred. Clasa a doua?! Și-a pregătit hainele de seară. Ghiozdanul a fost lângă birou de sâmbătă, ne-a arătă fiecăruia, pe rând, ce și-a pus în el. Caietul de teme, cartea, două penare (nu întrebați de ce, e ca taică-său, îi place să aibă și planul B, C, D puse la punct).
Camerele copiilor arată fix cum și le-au dorit ei. Sau cât mai asemănător cu cât ne-am prins noi din ce își doreau ei. Tudor a zis că el vrea pat suprapus și leopard pe pereți. Victor, cel mic, a zis că el nu vrea pat suprapus, dar să aibă lei pe pereți.
Până să înceapă băiatul nostru cel mare școala, am bifat de câteva ori septembrie la mare. Dacă sunteți ca mine și nu suportați căldura aia topitoare, când abia respiri și curg apele pe tine la umbră, înțelegeți perfect o vacanță în septembrie.
Poftim prognoză meteo pentru fix locul în care suntem acum, Obzor, Bulgaria:
Sunt încă sub influența Clujului. Știți cum te simți a doua zi după nuntă? Fix așa sunt acum, doar că n-am băut nimic în afară de apă și cafea aseară. Am condus înapoi la Sibiu, cu muzica tare și un zâmbet lăbărțat ca o clătită în tigaie.
Nu vă țin mult, sunt curioasă care e părerea noastră despre geanta Guess. Și brand, în general. Uneori nu știu ce părere am despre un lucru până nu scriu despre acel lucru. Scrisul îmi face ordine în cap.
