Așa un frig nu mi-a mai fost de foarte multă vreme. Cum scoteam degetele din mănușă, simțeam în maxim 2 minute că îmi amorțesc direct.
Categoria: cu degetele pe taste (Pagina 45 din 70)
Vă mai rog ceva. Pe voi, ăștia care credeți că mai există o șansă.
Ieri a fost picat blogul vreo jumătate de oră pe la unșpe (din motive tehnice). Trăim într-o țară în care, de mâine ar putea să se dea o lege prin care să se interzică acest blog. Și blondele. Sau facebook în România. Vă dați seama cum ar fi?
Simt că nu mai pot.
În fiecare zi de aproape o săptămână, îmi propun să nu mai scriu despre protest. Gata, e ultimul articol, îmi spun. Doar că, la fel ca ”e ultima ciocolată”, nu mă pot ține de cuvânt. Nu fiindcă e prea bun protestul -ca ciocolata, nici fiindcă dă dependență (în seara asta a fost frig rău în piață, veneau rafale de vânt tăios peste orbaji, dar na), ci fiindcă povestea nu s-a terminat.
Au abrogat-o, de ce mai mergi în piață?
captura de aici e de la ora 21.00 . La 22.00 se anunțau 300 mii.
Îmi vine să plâng de bucurie.
Ceva simplu de tot: în ultima vreme, am dat like la absolut toate invitațiile prietenilor mei de a le aprecia o pagină sau alta. Fie că era despre mașini, despre gătit, despre muzică simfonică sau fizică cuantică (știu, prietenii mei sunt mai deștepți decât mine).
