Violența financiară la femei și cum 7 lei pot fi mulți bani atunci când nu îi ai (p)

A luat microfonul și i-am simțit vocea cum tremură: Știți că 7 lei pot fi o sumă mare, atunci când nu o ai? Blondă, în jur de 40 de ani. Simt că vreau să ascult ce urmează.

Femeile astea-s reale. Toată sala a muțit.

Suntem la o conferință. Asociația ANAIS cu sprijinul Raiffeisen Bank România prezintă un studiu care analizează violența economică împotriva femeilor victime ale violenței domestice. Vorbim de regiunea București-Ilfov. Vorbim de femei cu studii superioare (70%) și postuniversitare. Vorbim de angajate cu normă-ntreagă (50%). E posibil ca datele acestui studiu să vă afecteze emoțional.

Violența financiară e atunci când partenerul sau un membru al familiei nu îți dă acces la conturi, la carduri. Atunci când trebuie să ceri voie pentru orice achiziție și să dai socoteală pentru fiecare tampon. Atunci când nu ești implicată în decizii de achiziții mari în familie sau când apar lucruri noi prin casă fără să știi.

Când nu ai acces la banii tăi proprii. Atunci când nu ai economii. Când primești cu porția. Când ascunzi cumpărături de partener.

-Ce-i cu coletul ăsta?
-L-am câștigat la un concurs pe net.

Sună cunoscut?

Foarte multe femei din studiu spun că au card bancar, dar nu au conturi de economii.

Studiul a fost facut pe beneficiarele asociației ANAIS. Peste 70% sunt cu studii superioare, nu vorbim de persoane defavorizate.

Violența economică e un efect pe care agresorul l-a instaurat deja.

45,8% au fost private de mijloace economice esențiale, nu vorbim că n-au avut voie să-și cumpere mărgele din mall.

52,3% au avut restricționat accesul la banii proprii

74% au fost trase la răspundere pentru cheltuielile personale

Asta duce la scăderea stimei de sine, la alte efecte psihice devastatoare pentru femei. Nimeni nu merită o astfel de umilință.

Nu pot să nu mă gândesc la cât de ridicat în slăvi e trendul de a-ți găsi un sugar daddy, mitul Monicăi Columbeanu, generații întregi de fetițe au ca principal scop în viață să-și găsească un sponsor, nu un partener. Iar mamele, surorile, societatea le alimentează aceste fantasme. Vă dați seama că le trimitem în brațele unui potențial agresor?

Trebuie fiecare (acolo unde suntem) să spargem aceste stereotipuri.

Niciodată să nu ceri bani de tampoane, îmi zicea mama când eram mică.

Încurajați femeile și fetițele să fie independente, fiindcă asta le dă libertate și putere să facă alegeri.

Femeile sunt ținute dependente financiar de către cel care deține puterea financiară in relație, pentru că sunt femei, nu pentru că sunt incapabile să gestioneze finanțele, a spus Carmen Nemeș, Președinte Asociația ANAIS.

Cum putem schimba asta?

Prin consiliere psihologică, juridică, putem contribui ca instituții, dar și ca oameni, a spus Laura Mihăilă Andrei, director marketing, comunicare & CX Raiffeisen Bank Romania

Mulți vorbesc de educație financiară, incluziune și egalitate de gen. Violența financiară e la o intersecție a acestora.

Trebuie să ne uităm ce se întâmplă pe fondul unei educații financiare mai deficitare, se ajunge la probleme în cuplu cauzate de bani, și e o formă de abuz. Violența economică e un cuvânt dur.

De multe ori victimele nici nu constientizează ca au calitatea de victime. Exemplu

O prietenă mă sună: bagă-mi 10 lei pe card, că am rămas blocată în parcare și soțul nu-mi răspunde la telefon.

Este un caz de violență financiară?
Nu este, fiindcă prietena mea l-a sunat întâi pe soțul ei, el nu i-a răspuns. Își uitase portmoneul acasă și nu avea decât cardul pe telefon. Altfel, are acces la conturile familiei, își poate gestiona singură veniturile și chiar pot confirma că achiziționează un pic prea multe vaze pentru flori.

Ar fi violență financiară, dacă toate lucrurile de după trimite-mi 10 lei să ies din parcare n-ar mai fi valabile, dacă ea s-ar simți umilită, controlată, speriată.

Plan de siguranță pentru victime

Există o rețea de locuințe sociale care asigură pana la 1 an de zile o locuință gratuită in siguranță: plus grup de sprijin psihologic și cabinet de orientare vocațională

Din 4000 de femei, 40% s-au reintegrat în societate, și-au gasit un loc de muncă și au ieșit din cercul de violență. Și-au putut relua viața.

Avem un plan concret pentru Împuternicirea economică și financiară a femeilor, a zis Carmen Nemeș.

Există speranță, a gândit Miruna.

Cum ne va ajuta acest studiu?

Cred că societatea noastra s-a deschis în a da curaj victimelor să recunoască prin ceea ce trec și apoi să facă ceva. Violența domestică a crescut mult în ultima vreme, mai ales în pandemie, după cum arată datele de la poliție. -Elena Trifan, cercetătoare

60,4% dintre femeile victime nu au acces la banii proprii sau conturile bancare

În 6 din 10 cazuri -au accesul limitat la resurse financiare și bunuri de bază, nu ne referim la chestii de lux

75% din femei sunt trase la răspundere pentru cum își cheltuie fondurile proprii

Alte fețe ale violenței financiare:

• partenerii le controlează resursele economice
• sau le impiedica să aibă un loc de muncă
• sau le sabotează viata profesională: le opresc să înainteze în viața profesională, să își dea demisia sau să își limiteze numărul de ore

Consecințele violenței economice: sănătatea mintală e cel mai mult afectată, stima de sine, victimele au recunoscut asta, anxietate, 1/3 au menționat depresie

Toate acestea sunt instrumente prin care devine tot mai greu să iasă din această relație.

De ce? De ce ai ramane într-o astfel de relație?

Pentru că nu ai resursele necesare de a înțelege si de a acționa.

Pentru că 7 lei pot fi o sumă.

Revin la femeia de la microfon. Ea însăși e membră ANAIS. A fost o victimă a violenței domestice. Nu o spune cu rușine, ci cu multă durere, dar și cu un soi de mândrie cu care îți porți în piept o medalie pentru care aproape era să mori.

Parafrazez:

”Când am decis să plec, mi-a tăiat complet orice acces la conturi. Ca să-mi pot scoate un buletin nou, trebuia să merg până la X și a trebuit să mă rog de o rudă să mă ducă, fiindcă nu mi-am permis un maxi taxi. Iar acolo, n-am avut 7 lei, cât era taxa pentru eliberare de buletin. Ați știut vreodată cum e să ai nevoie de 7 lei și să nu-i ai?”

Am simțit în capul pieptului, până și muștele s-au oprit din zburat, nici telefoanele n-au mai înregistrat, nici camerele n-au mai filmat.

Ce putem face noi să preîntâmpinăm așa ceva?

• Violența fizică e inacceptabilă. Prima palmă nu se iartă, fugiți cât vedeți. Nu rămâneți să sperați că el se va schimba.
• Dacă e doar violență financiară, cred că asta se poate discuta. Renegocia. Nu zic că e ușor, dar poate merită încercat. Căutați un terapeut bun și un grup de sprijin.
• Creștem copii cu respect față de ei înșiși, în primul rând. Un om care a simțit respect de mic va ști să-l pretindă și să-l ofere necondiționat mai târziu.
• Terminați cu prostiile mai ales la fetițe, nu le mai inoculați ”să-și găsească pe unul bogat”. Să nu ceară bani de tampoane, iată un obiectiv curat.
• Oferim și cerem respect, fără să felicităm bărbații că NU ne bat.
• Să distribuim studii de acest fel. Felicit Raiffeisen Bank România, că s-a implicat nu numai să dea un glas, ci să pună și pe tavă acest subiect. Trăim vremuri în care nu mai e suficient SĂ FACI, e o muncă dublă să faci auzite lucrurile importante cu care te ocupi.

Am plecat de la conferință în gând cu lacrimile și medalia doamnei de la microfon. Cred că nicio femeie nu merită să treacă prin așa ceva. Dar mai mult, cred că nicio femeie nu merită să rămână în așa ceva. Ce am văzut acolo e că se poate. Aș fi vrut s-o vedeți și voi.