Întâmplător, întotdeauna mi-a plăcut să fiu diferită. Nu diferită încât să-mi vopsesc părul mov sau să-mi tatuez un cap de mort pe mână, dar diferită with a twist. Twistul poate era o preconcepție sau un orgoliu, cine știe. Dar într-un fel, mi-a făcut bine. Rafinamentul meu ușor elitist de clasa a 6-a, cu care un pic mă mândream în oglindă era că, de exemplu, n-am gustat din țigara din spatele școlii. Nici din bere în prima excursie cu clasa.
Deși, cunoscându-mă mai bine astăzi, cred că instinctul meu de conservare a fost dintotdeauna mai puternic decât nevoia de integrare. Poate nu eram musai mai deșteaptă, ci dimpotrivă. Poate eram atât de simplă, încât pur și simplu nu puteam face chestii care știam sigur că îmi vor pune în pericol mintea și viața.
Identic și la haine. Nu suportam să fiu ca ceilalți și, când venea câte o modă, ori eram printrii primii să o adopte, ori nu mai voiam deloc ”prostia aia”.
Adidași ori sandale? Primii. Pantaloni sau fustă? Pantaloni la orice oră. Gențile mele preferate sunt dintotdeauna cele în diagonală. Singurii cercei pe care-i port sunt aproape invizibili. Rochiile mele preferate sunt salopete elegante. Unghiile, scurte până-n carne. Inelele de pe degete, doar verigheta și cel de logodnă.
Trebuia să fiu bărbat oare? 🙂
View this post on Instagram
Într-o zi, băiatul pe care-l iubeam, dar niciunul dintre noi nu știa asta încă, mi-a zis o vorbă uitându-se la mine (aveam o geantă corai mică pusă pe diagonală):
Tu nu ești ca celelalte fete. Ești ca tine, iar asta nu e ceva ce poți învăța dintr-o revistă.
Mi s-a părut câștigător, așa că știți ce a urmat după. O nuntă și doi copii, fix în ordinea asta 🙂
O relație specială am dezvoltat cu o serie de salopete elegante. Să vă arăt niște poze.
Am una albastră cu spatele gol, simplă și dintr-un material fluid, pe care mi-am luat-o pentru nunta lui Ștefi. Mi-e rușine să spun cât a costat, dar i-am prins broșa de aur a bunicii, la care am asortat inelul de la ea, care e cel mai dichisit ghiul pe care o să mă vedeți purtând vreodată. Relax, că e finuț, doar mare, parcă-i croșetat cu aur. Mai ales că atunci când e la mine, parcă port și ceva din eleganța bunicii. Mereu cineva mi-l admiră și-mi oferă prilejul să-i spun povestea.
Asta e salopeta, dar caut poză, unde să se și vadă toată
View this post on Instagram
Salopete elegante? Mai avem. Aici, cred că eram la o conferință, Social Media for Parents, lângă Cristina Oțel.
View this post on Instagram
Tot din categoria salopete elegante, m-am îmbrăcat și la întâlnirea de 10 de ani de la terminarea facultății. Toate doamnele doctor în rochițe, blonda voastră în pantaloni, trăiască!
View this post on Instagram
Niciodată n-am știut cum să dansez într-o rochie. Fiindcă eu nu dansez ca un om normal, ci ca un raton pe metamfetamină. Și nici măcar o guriță de vin nu beau, ați reținut, ceea e cu atât mai inexplicabil pentru cine se uită. Iar în pantaloni mă simt cel mai bine. Nici nu știu dacă are legătură cu restul lumii.
Știți genul ăla de copil la care, cum îi spui să facă, el fix invers face? Eu sunt copilul ăla. Societatea: cercei, că ești fetiță! Io – căutați-mă de cercei cu microscopul! Societatea: rochiță cu fundiță! Io- salopete elegante!
Societatea: cratiță și tocăniță! Io- multicooker și poftă bună!
View this post on Instagram
Doar copii am făcut încadrată la norme, dar nu pentru că erau la modă, ci pentru c-am avut cu cine. Cineva care e fan cercei invizibili, salopete elegante și genți în diagonală. Poate nici nu-i de asta, dar am ținut să vă avertizez. Că așa poate începe totul și, peste câțiva ani, te trezești că ai de spălat niște dinți care nu-s în gură la tine și absolut nimic împotrivă 🙂
Mihailescu Luminita
Vai Miruna, parcă esti facută de mine, esti leita fie-mea, prin ceea ce spui si ce poŕti! Poate de-asta te-am indragit de la prima….citire 🥰
Miruna
vaaaai, ce drag îmi e să citesc asta!
Alexandra Dichis
Miruna, tu esti o femeie rafinata si delicata, oricum te-ai imbraca.
La intrebarea “Trebuia sa fiu barbat?” raspunsul meu este ca tu de fapt iti echilibrezi “persona” prin vestimentatie. Pentru ca la cat de sensibila si feminina esti in esenta, daca mai porti si rochii fluide, devii o printesa oarecum “usor de ran(p)it”.
Astfel, prin abordarea unei vestimentatia putin masculinizate, de fapt iti pui “o armura” care te ascunde/protejeaza de “gurile rele”.
Asa vad eu de aici din coltul meu, in care tot pantalonii i-am preferat mult timp. Si incet, incet ma port cu fuste si rochii, pentru ca feminitatea si sensibilitatea sunt ale noastre si merita sa le “imbracam”, chiar cu riscul de a fi ranite, criticate, vorbite.. (totusi riscul acesta mai implica si – admirate, indragite, iubite..)
Iar am scapat la scris si iar m-am lungit :)) de obicei cand ma inspira ceva scriu si pentru mine. Pentru ca se vede mai usor din exterior si ma ajuta sa descopar ce mai am si eu prin cap :))
Initial intrasem sa iti spun despre accesorii:
INELELE – reprezinta ceea ce iubim. Poate acesta e motivul pentru care ai doar cateva inele. Sau poate vei cauta sa iti maresti colectia de inele pornind de la aceasta idee. Sigur mai sunt chestii /lucruri (niciodata nu stiu cu ce sa inlocuiesc cuvintele astea) in viata ta pe care le iubesti.
CERCEII – reprezinta ceea ce suntem. Eu nu port cercei.. oups.. dar sunt femeie. Si daca ar fi sa port, tot asa micuti si finuti as purta. Nu pt ca sunt o femeie introvertita neaparat.. sau pt ca nu sunt femeie. Pur si simplu cred ca vreau sa ma prezint intai ca om si apoi ca femeie.
Te pup! Imi place de tine :hug
Miruna
Mulțumesc, abia acum am ajuns să citesc aici :*
Max
Bună ziua!
Feminitatea nu constă în coafură, haine, accesorii!
Are o vorbă, pe vremea mea:
Să nu confundăm marfa cu ambalajul!
(Disclaimer: Este o metaforă – nu consider femeia drept o marfă!)
Am văzut și femei nu foarte frumoase (conform canoanelor!) care erau foarte feminine, plăcute și atractive.
Există însă și reversul medaliei:
Cele despre care se spune imediat că au “frumusețe interioară”, ca o scuză și ca un eufemism pentru… lipsa frumuseții! (mai ales când vine la pachet și cu o atitudine ostilă, arțăgoasă, anxioasă… Dar asta este altă discuție!)…
Oricum, mi-au plăcut postările!
Ține sus munca bună! (cum ar zice hipsterii)