Păstrez aici câteva texte postate direct pe facebook. Ca să știți. Aici e casa mea, aici nu depind de nicio platformă să păstrez ce am valoros: niște cuvinte aranjate în momente și simțiri.
Sunt asa recunoscatoare pentru tot ce a urmat dupa. I-am spus asta tinand intre palme degetele ei subtiri cu inelul care joaca langa verigheta asa cum joaca de cand ma stiu. De parca el nu stie cati ani are ea sau cati copii am eu.
Miruna, vreau sa dau la ziar pe internet unde scrii tu acolo, sa ramana scris tot ce ati facut pentru mine si ce recunoscatoare sunt.
-Cum adica?
-Sa stie lumea, vreau. Sa ramana scris.
-O, dar eu am scris deja, daca vrei, iti dau sa citesti, dar sa te pregatesti de plans. Ca e emotionant.
-Da, ai scris?
-Normal ca am scris.
-Bine, dar nu pot acum. Ar fi prea emotionant.
-Cand vrei tu, cuvintele raman.
-Sa nu uiti nimic din ce ti-am spus, mi-a zis inainte sa plec.
-O sa tin minte tot, iar tu sa te tii de cuvant. Ne mai astepti inca o data, cum ne-ai asteptat si acum.
-Bine, promit.
-Si sa-mi raspunzi la telefon.
-Asa fac, sa stii.
Adevarul e c-am scris, dar n-am publicat. Tot. Pentru ca nu pot corecta, ca se dubleaza imaginea la un moment dat. Se strica tastele, ele nu-s facute sa le scalzi in lacrimi de nepot. Dar vezi, ea s-a gandit. Sa fie undeva scris, sa lase ceva, sa nu ramanem fara ea.
Dar ne lasa multe. I-am zis. Ne lasa unii altora, ca daca stam sa socotim, ea l-a facut pe tata si tata pe mine, deci nu eram pe lume niciunul fara ea. Apoi mie mi-a dat degetele subtiri si soldurile mici. Mi-a dat manierele de la masa, din fiecare zi. Mi-a dat multe aha-uri in toate discutiile in care nu ne-am pus de acord legat de rujuri si barbati.
Dar cel mai important mi-a dat iubirea ei pentru mama mea. Un exemplu de cum sa fii o soacra buna pentru nora ta. Si o femeie de comitet. Sa sari, sa fii, sa poti, sa faci.
-Nu iti face griji deloc, eu chiar tin minte tot.
Sigur ca un pic mi-e frica, dar mai mult sunt recunoscatoare si abia astept next time. Ce Dubai, drumurile noastre tot la mySibiu duc. Simt cum timpul ne mai da un ragaz si profitam, doar nu suntem tampiti la cap. Ca dupa aia, degeaba plangem si ne vaitam.
Am stat cu ea dupa-mesele intregi, doar noi doua, am ajutat-o sa se plimbe, sa manance, i-am facut si manichiura, poftim. Oricati ani ai avea si in orice situatie ai fi, pentru o femeie e important sa aiba unghiile aranjate putin. Pentru ea, si mai si. Mi-a facut placere, s-a ras si s-a plans, a fost de suflet tot.
Nu uit niciun deget, sa stii.
I-am povestit ca ne-a speriat tare si-s asa fericita ca putem acum vorbi despre asta. Cum a fost pentru tine, pentru mine, cum am mancat prajiturile crezand ca-s ultimele din viata mea facute de ea. Iar acu tu te uiti la mine de pe perna ta, eu iti dau parul dupa ureche si cana cu apa. E ceva atat de frumos si atat de complicat intr-un astfel de moment.
E obosita, dar e vie. Ii e pofta de ciocolata si de jumeri, are inca spiritul si mintile la ea. Ce femeie. Ce situatie. Ce noroc sa ai doi copii si sa-ti tii bunica in brate intr-o marti la amiaz.
Mai scriu, sa ramana undeva.
foto unsplash
dojo
Fii puternica! Este o perioada infiorator de grea, am trecut pe acest “drum” si a fost dureros. Au trecut 5 ani de atunci … uff, se dubleaza si la mine textul …
Eliza
De la primele cuvinte citite au inceput sa curga lacrimile necontenit. Eu știu ca bunica mea are o vârstă si deseori gândesc la rece. Dar uite, vii tu cu aceste cuvinte si faci să ardă in piept. Nu vreau să îmi mai fie dor de încă o persoana în viața asta. Nu vreau sa mi se par iar ireal când mă gândesc ca nu mai este.