Degeaba ai sărbători de vis, dacă e un coșmar să le pregătești


Toți acești brazi perfecți de pe internet. Toate aceste familii fericite. Copii asortați cu părinți. Case cu scări interioare și dormitoare la etaj. Pungi perfecte de cadou. Funde impecabile. Femei fără cearcăne la ochi.

Toate pot apăsa butoane sensibile, dacă nu ești în filmul ăla și ți-ai dori. Și eu sunt toată magie-magie de Crăciun, doar că sunt toată și realistă acum.

Vin momente într-o viață de om când nu trebuie să fii ca ceilalți. Poți fi ca tine, iar asta nu e neapărat greșit. Doar diferit. Un Crăciun fără sarmale? Foarte bine, dacă tu ești singura care le face și anul ăsta n-ai chef. Sărbători fără geamuri curate? Nicio problemă dacă ai ales să te uiți mai bine la un film. Revelion în pijamale? Excelent dacă te simți mai bine decât pe tocuri la o petrecere cu străini.

Perfecțiunea altora s-ar putea să nu ni se potrivească. Atât vreau să zic. Plus că mă îndoiesc sincer că ea există. Dar asta e treaba lor. Treaba noastră e cum ne simțim. Și înțeleg că există o presiune. Pe care noi o punem de foarte multe ori.

Ieri îmi povestea o mamă că nu face destule pentru copiii ei. Dar eu îi văd îmbrăcați, curați, mâncați. I-am și zis. Ba tocmai îl dusese pe unul dintre ei pe la vreo 3 doctori într-o zi. S-ar putea spune multe despre ea, mai puțin că nu face destule pentru copii.

Această mamă ești tu. Această mamă sunt eu. Și toate femeile greu ele însele de mulțumit.

Am avut în facultate un revelion de la care am fugit. Eram singură, nimerisem în cameră cu doi prieteni proaspăt cuplați, a fost furtună și m-am speriat că vine sfârșitul lumii. Așa că am fugit. Am petrecut revelionul cu bunica și părinții mei. Nu dădea cool la douăjde ani. Și ce? Asta am avut de făcut atunci.

Degeaba ai o masă de vis, dacă e un coșmar să o gătești.

Degeaba faci un cadou de vis, dacă e un coșmar să îl plătești.

Degeaba ai o siluetă de vis, dacă e un coșmar s-o întreții.

Degeaba ai o viață de vis, dacă e un coșmar s-o trăiești.

credit foto Ședință foto de Crăciun cu Vadim

Articolul anterior

După copil, parcă nu te mai potrivești la vechiul job? Dacă ai creier în cap, ai și opțiuni -Exemplu de reconversie profesională pentru femei (p)

Articolul următor

Dimineți, unghii și vieți care se schimbă. În bine, uneori

7 Comentarii

  1. Ioana

    Amin, soro!

  2. Anda

    Foarte bine scris…chiar de dimineata faceam curat si vorbeam si cu mama la telefon si ii spuneam cat de mult si-ar dori ceva din mine sa nu mai fiu atat de exagerata in curatenie si pregatirea sarbatorilor….ma oboseste efectiv,job fulltime si o casuta de tinut(ok,nu am copii,mici de tata si nici mari,dar am un barbat,care face cat un sugar si doi adolescenti :)))
    Imi place mult si sa bucataresc si sa fac curatenie si ordine,dar as vrea cumva sa nu-mi placa deloc si nu stiu cum sa schimb asta…..am multe prietene care efectiv se bucura de sarbatori,cu sau fara sarmale si geamuri nespalate………..AJUTOOR,mamelor si doamnelor!!!

  3. Mada

    Textele tale ma ating mereu la suflet, simt ca esti printre putinele femei, mame, care sunt reale si realiste in toata expozitia asta de perfectiune din social media. Big love, sis’! ❤️

  4. S

    Bai, inca o data, nu mai tot faceti atata curat :)) fiti si voi in secolul 21, nu anii ’90.

  5. Lorena

    Miruna,citesc blogul tau dimineata la cafea( iti acord 15 minute inainte de a da start unei noi zile) si imi plac ideile tale!
    Ai ceva recomandari si pentru cadouri? Copii?Adulti?
    Multumesc!

  6. I.S.

    Suntem 5 frati…Mama mea facea de toate, singura: curățenie generala:dat cu var,spalat covoare,spalat tot ce se putea, mâncăruri, prajituri si tot ce imi amintesc eu e ca in ziua sarbatorii nu mai aveam mamă…cadea la pat de epuizare sau de boală.
    Ani la rând am făcut și eu ca ea dar de când am copii ceva s-a schimbat. Prefer sa mancam un sandwich dar sa avem timp împreună. Mi-as fi dorit sa isi fi dat seama si mama…

Leave a Reply

© 2007-2022 Și Blondele Gândesc | Powered by WordPress

Temă optimizată de Valeriu | 139 queries in 0.154 s