Datorită ei. Mulțumim Cerului pentru bunicii care nu ne lasă să ne înecăm, doar pentru că suntem mari și știm să înotăm

femei ajută dumnezeu miruna ioaniDatorită ei beau cafea cu el din când în când.

Datorită ei putem sta la o masă amândoi mâncând.

Datorită ei- somn.

Datorită ei mâncăm și două feluri la un prânz.

Datorită ei respirăm și simțim că ne relaxăm.

Iar a venit mama în regim ninonino la București. Că eu sunt praf, asta e starea mea de agregare momentan. Că el e obosit copt, ajunge tot seara după opt. Nici ea, mama, nu e ceea ce am putea spune odihnită, fiindcă nu e tocmai bunica tipică, ocupată cu telenovele și scuturat. Ba e chiar superactivă cu lucruri care contează, de fapt, are trei cabinete și câteva mii de pacienți, dintre care unii o sună nonstop.

Dar de mine nu trage nimeni până să adorm. Nici după ce m-am culcat, zicea ea.

Eu am pauze, tu mai puțin.

Știu că te descurci, dar tot vin să te ajut.

Cea mai mare bucurie a mea e să fiu cu voi și cu ei, cu copiii voștri, nepoții mei.

Adevărul e că și lor le place cu ea și cu taică-meu.

Și că nu știu efectiv ce ne-am face fără acest ajutor, eu aș fi fost internată la psihiatrie de mult. Cu acte-n regulă și nu glumesc deloc.

Să le dea Dumnezeu sănătate bunicilor care sunt. Să le dea Dumnezeu sănătate și bunicilor care sunt pensionari și atât, ne ajută și faptul că nu ne bat la cap.

Și nu o să termin niciodată să scriu despre cât e de valoros acest ajutor. Nu numai pentru noi, ci pentru orice tineri părinți. Oricâte servitoare, bone, grădinițe și școli, când ajungi acasă și ai copii, ei te iau de nou. Vrei să-ți tragi sufletul puțin? În mașină, my friend. Meditație? La semafor! Cărți? Pune-ți pofta-n cui. Seriale? Ce glumă bună, să fim serioși. Cină romantică în doi? Doar dacă vrei la Protecția Copilului apoi. Dimineți târzii? Nici când sunt bolnavi copiii.

Cam astea sunt viețile noastre, pe scurt.

Și vine câte un Superman din ăsta deghizat în bunică ori bunic, te ia pe sus și te trimite departe de casă și de toată viața de până acum. E un ajutor valoros ca o gură de aer când simți că te îneci.

Ne construim casă acum. Prima dată, de când ne-am apucat, când am reușit să ne așezăm la masă amândoi deodată, cu caietul în față și să efectuăm niște calcule matematice a fost când mama a ținut copiii în vacanță la ea. Puteți să credeți sau ba, dar efectiv a fost prima și singura dată când am făcut așa ceva.

Iar weekend-ul ăsta ne-am plimbat să alegem gresie și faianță, prin showroom-uri de mobile ținându-ne de mână ca doi adolescenți. Apoi ne-am dus la casa noastră în șantier, am invitat vecinii la taifas și, după ce vizita s-a încheiat, am tras zăvorul la portița de fier și doar am stat. Noi doi în casa noastră de lângă tei. Ne-am imaginat-o cu toate mobilele pe care le văzusem ieri. Am desenat cu mâinile prin aer canapele la perete sau la geam. Mese ovale sau rotunde cu șase scaune ori opt. Am băut cafele de jucărie, ziceai că noi avem 5 ani și că, într-o zi, totul va fi adevărat.

A fost o magie la care nici nu visam.

Prin ce minune s-a întâmplat? Ați ghicit, tot datorită unei bunici care și-a luat din timpul ei ca noi să respirăm, să iubim și să visăm.

Să le dea Dumnezeu sănătate bunicilor care sunt

deghizați într-un Superman

care vine și te ia pe sus.

 

Articolul anterior

Sezon nou din Anatomia lui Grey: Mie încă-mi place orice-ar fi

Articolul următor

Cred că e important să le spunem medicilor noștri și când ne e bine, nu numai când ne e rău

6 Comentarii

  1. Ale

    Cat de norocosi sunteti. Ma bucur asa de mult cand aud/ citesc asemenea lucruri, desi la noi nu se aplica. Suntem departe de tara si nu avem norocul acesta. Iar atunci cand sunt in vizita, nu ne indeamna nimeni sa iesim si doar noi 2 la o cafea…e mai mult pretentia sa ii duci peste tot sa viziteze si savada cat mai multe lucruri.
    Cum zic mereu: noi sa fim sanatosi, caci restul vine de la sine.

    • Cred ca ai avea nevoie mare de un respiro, stiu cat de intense sunt vizitele in tara (ale noastre erau si nu aveam pe atunci copii), dar mai ales cata nevoie e de un timp in doi. Oricat ti-ai iubi copiii, ca ii iubesti, uneori e fain sa ti se faca dor de ei vreo doua ore sau doua zile. Doar zic.

  2. Constantina

    Asa este! Conteaza enorm sa ai ajutor, vaaai..eu vad la mine, soacra le scoate ea de la gradi/scoala si eu le iau doar la 7.seara. Am timp sa merg la sala aproape zilnic, am.timp sa ma “cert” cu sotul 🤣🤣 vad ce inseamna 3 ore libere dupa ce vii de la serviciu. Si ce bine e cand copilul e mancat, baut…doar il iei il speli si nani…
    Sincer ma.bucur mult de acest ajutor.
    In vara, cea mare a vrut la “Oltenia”, cum zice ea, la ai mei. Desi s-a intoes cu 2 kg in plus intr o saptamana am simtit o fericita, si bucuroasa si m-am bucurat mult ca vrea sa ramana singura!
    Asa ca da…cine are bunici, care isi si ofera ajutorul…jos palaria! Nu putem decat sa spunem un Doamne ajuta sa fie sanatosi!

  3. Ioana

    Cred ca e prima data cand scrii frumos despre mama ta si eu nu simt invidie. Am avut o sedinta de terapie care a adus lumina pt mine.
    Acum gandurile mele au fost “te-ai fi descurcat si fara sa te ajute ea”, “aha, deci asa se comporta o mama buna” si “sper sa fiu acea mama pentru copiii mei”.

  4. Ioana

    Da. Să le dea Dumnezeu sănătate!

Leave a Reply

© 2007-2022 Și Blondele Gândesc | Powered by WordPress

Temă optimizată de Valeriu | 132 queries in 0.337 s