Noi facem concedii și ei cresc. Avem proiecte și ei cresc. Construim case și ei cresc. Mergem la birouri și ei cresc. Ne dăm cu rujuri și ei cresc. Ne agităm cu clienții și ei cresc. Ne dăm peste cap să nu lipsească pâinea, dar ei cresc. Să avem haine curate și farfurii în dulap.
Dar ei cresc.
Atât de multe se întâmplă, suntem așa ocupați, frigiderul se strică, șantierul te cere, totul e important.
Iar ei cresc.
Peste două luni, băiatul meu cel mic începe grădinița. Cel mare, școala. E ultima noastră vară cu ei așa mici, cu program atât de liber. E ultima vară în care mergem și venim pe jos de la grădiniță, ce privilegiu și noroc. E ultima vară cu ei atât de mici.
Copii și concedii. Copii și proiecte. Copii și case. Copii și frigidere, dar COPII mai întâi.
Niciodată nu vor mai încăpea în brațe la fel ca astăzi.
Niciodată nu vor mai sta să-i pupi la fel ca astăzi.
Niciodată nu te vor mai chema la joacă la fel ca azi.
Niciodată nu te vor mai striga la fel de tare la trezire.
Niciodată nu vor mai plânge după tine când se lovesc.
Niciodată nu vor mai cere laptele încălzit de tine, fiindcă tu încălzești cel mai bun lapte din lume.
Și niciodată nu vor mai avea atâta nevoie și atâta iubire.
Nu e nimic din astăzi care să nu poată fi făcut mâine. În afară de copii. Să-i punem pe ei mai întâi, chiar dacă pare că nu pleacă nicăieri sau că în altă parte arde mai rău. Proiecte vor mai fi, case ridicăm, clienți o să avem. Dar copiii nu vor mai fi niciodată așa mici ca azi. Și nici noi, așa tineri și doriți de ei.
Alexandra
Mi-au dat lacrimile😭.Când am atâtea de făcut în casă, tare greu îmi este să mă gândesc că fetița mea nu o să rămână pururi mica.
Miruna
Te cred
Ema
Frumos!
M- au facut sa plang rândurile de mai sus. M- au emoționat tare pentru ca avem copiii plecați in vacanță la bunici si desi lor le e bine acolo, sunt veseli si fericiti, eu tare mult le duc dorul.
Miruna
te cred!!!
Georgiana
Uite de-asta nu putem noi sa plecam in concediu fara el. Unu la mana ca nu ma pot baza pe nimeni si doi la mana ca atașamentul nostru fata de el este atat de puternic incat atunci cand am fost plecati doua zile fara el am facut atacuri de panica noaptea. Pur si simplu nimic nu ne-a priit, ne gandeam numai la el. Nu judec ceilalti parinti care pleaca in concediu cu saptamanile fara copil/copii, insa ma gandesc ca vorba ta, cresc, cresc si zbuf intr-o zi gata! Plus ca dupa ce ca in restul anului timpul cu ei full este doar in weekend macar in vacanta/concedii sa profitam.