Dacă bunicii îi primesc și copiii își doresc, încurajați-i să se ducă. Să-și petreacă timp împreună. Indiferent dacă aveți bunici la țară, cu porc, găini și iepuri sau, mai ales dacă aveți bunici la țară, încurajați copiii să se ducă. Să țină aproape. Să simtă mângâierea unor mâini aspre de la învârtit țărână. Să simtă mirosul proaspăt de iarbă tăiată. Și foamea aia pe care ți-o dă doar statul pe afară. Alergatul desculț peste pietrele din curte.
Bunicii sunt valoroși nu pentru limbile străine cunoscute.
Nici pentru felul în care-i învață să facă acordul subiectului cu predicatul. Bunicii nu sunt puși în viața omului să-l învețe protocol și bune maniere. Indiferent câte grade academice ar avea părinții noștri sau câte straturi curățate de buruiană, ceea ce îi face valoroși ca bunici nu le scrie pe diplomă. Ci în inimă. Și-n palme. În gurile care spun povești la gura sobei. Sau în mâinile care mângâie cum nu o fac altele. Și în lingurile care învârt un orez cu lapte.
Nu-ți trimiți copiii la bunici să învețe derivate matematice.
Nici să pună virgula în propoziție. Lasă, că se ocupă școala de astea. Orașul, profesoara. Stați liniștiți, nimeni nu scapă. Dar de bunici se bucură doar cei norocoși pe lume. Bunici nu poți cumpăra extra, dacă nu fac destul la clasă. Îți închiriez o pereche de bunici o dată pe săptămână, n-am auzit pe nimeni să facă.
Sigur că sunt niște limite. Și nu mă refer cele din algebră.
Dacă bunicii fac greșeli de educație majore, impardonabile, dacă nu știu traversa în siguranță strada sau reacționa fără palme, e clar: țineți copiii departe. Dar dacă mai scapă câte o ciocolată în loc de mic dejun sau câte o seară în care-i pun fără duș la culcare, n-o fi un capăt de țară. Io numai zic, nu dau cu parul.
Cred că beneficiul major e pentru copiii noștri în schema asta.
Ei sunt la vârsta la care de la fiecare învață. Lor le priește diversitatea asta. Să exerseze relațiile cu cât mai mulți oameni. Iar bunicii sunt un spațiu de siguranță. O îmbrățișare continuă. O lumină în copilărie. O oază de răbdare, de chiar putem face și asta, chiar mai putem citi încă o carte, chiar ne lași să mai stăm zece minute? Chiar ne mai dai o porție de prăjitură?
Ăștia sunt bunicii. Ăstea sunt vacanțele.
Dacă-i aveți vii și disponibili, dacă ei îi primesc și copiii își doresc, lăsați-i să meargă cât le va place. Chiar dacă nu-s oameni cu școli înalte. Ce au ei de oferit e dragoste de cea mai bună calitate.
Photo by Ekaterina Shakharova on Unsplash
Marina
Am prins în viața doar doi bunici și ei nu au știut cum să își manifeste “bunicia”(nu ii condamn,fiecare om își manifestă diferit iubirea pt semeni).fiul meu își cunoaște toți cei patru bunici,chiar și 3 străbunici și e cel mai fericit când stă cu ei.nu sunt invidioasa pe o relație așa frumoasă,mă bucur că el are parte de un fel de iubire pe care eu nu îl cunosc.iubire și recunoștință pt toți bunicii care fac parte din viața nepoților lor🤗
Miruna
Absolut! Sa stii ca si eu am avut o pereche de bunici mai la tara, am ramas foarte putin la ei dupa ce am mai crescut, ca mie imi placea cu mama 🙂
Oamenii ok, dar nu ma plantau la ei in vacante parintii mei. Sunt recunoscatoare pt asta. Relatia mea cu ei nu era de natura sa imi doresc. Asta e, nu regret nimic, am o super relatie cu mama.
Agnes
Bine-ai început articolul : ” Dacă bunicii îi primesc …” 🙁 Din păcate, copilul meu nu va avea parte de așa ceva. 💔
Miruna
Imi pare foarte rau
Madalina
Si daca bunicii habar n-au de copii si ce sa faca cu ei? Subt distanti, neimplicati, nu se joaca cu ei, nu le gatesc, nu se maimutaresc? Cum procedam in situatia asta?
Miruna
N-avem ce face, inchiriem.
Gabriela
Și bunicii și copilul abia așteaptă venirea vacanței. Lucky me! 😊
Eli
Când n-ai bunici,uneori ai matușici care răsfață copilul exact cum ar face bunicii. E importanta relația nu neapărat gradul de rudenie.
Miruna
Așa este!
MariaC
Si daci nu avem o relatie ok cu acesti bunici pe care ii consideram prea insistenti, ii mai lasam? Copilul meu simte fara sa vreau aversiunea pe care o am fata de o astfel de bunica. Timpul limitat pe care il am doresc sa contruiesc o relatie eu cu copilul meu nu sa il las.
Miruna
Normal, faci ce vrei tu, nu datorezi nimănui nimic decât copilului să nu te bagi între el și bunica lui. Las-o pe ea să conducă relația, câtă vreme e în siguranță el. Dar nu până acolo unde să renunți tu la planurile cu copilul ca să poata stea ea cu el.
MariaC
Avand in vedere ca pana la o varsta parintii gestioneaza acest timp si faciliteaza intalnirile dintre bunici si copii, a nu te baga intre copil si bunici asa cum ai precizat inseamna a face timp pentru aceste intalniri, iar daca eu ca parinte nu imi doresc acest timp inseamna ca ma bag intre copil si bunic?
Mona
Da, dar as spune ca un parinte are tot dreptul sa limiteze anumite relatii atunci cand stie ca nu sunt in interesul copilului.
Si eu am limitat accesul la bunicul (tatal meu), deoarece tatal meu vroia sa fie in viata baietelul meu pe chef, daca vroia sa vina sa-l vada, bine, daca nu, nu, de obicei avea altceva mai bun de facut, desi e pensionar. Iar baietelul era mereu confuz. Sunt unii oameni care pur si simplu nu merita sa fie bunici.
Chei Impact
Traiasca bunicii buni.