Belea mare cu inimă mare, cam ăsta-i, pentru cel mic, fratele mai mare

frate mai mare miruna ioani

Și, cum e viața cu doi copii? Se iubesc frații? Se joacă împreună? întreabă lumea din dorința de a primi certitudini și garanții. Speranțe. Sau asigurări că și la alții e dezastru.

O, daaa. Se iubesc de cinșpe ori pe zi. Dar de două sute se trag de păr, de nas și de urechi, de bluze, de ciorapi, și cam de orice mai e posibil și imposibil de tras.

Se joacă împreună până li se pune pata pe același camion, sau pe același motor, sau pe aceeași piatră. Căci lucrurile astea se întâmplă indiferent câte camioane ai cumpăra de la mall sau cât pietriș ai avea în curte. Sau pe hol.

Viața cu doi copii e ca un uragan.

Uneori poți avea minute întregi de liniște, când nu știi ce Dumnezeu ți-a pus mâna în cap ori ce-ai mâncat când erai mic.

Și-apoi viața cu doi copii e o desfășurare de forțe. Când amândoi vor același lucru ACUM. Când unul e pe wc și te strigă, iar celălalt își amintește că e rupt de foame tocmai ATUNCI, iar viața poate continua. Adică, viața și continuă, ea nu te întreabă dacă mai vrei sau te-ai săturat, dacă ți-e somn, foame ori altceva. Pe scurt, pe viață o doare la banană că ai și tu niște nevoi.

Dar uneori poate fi și așa.

Întoarcerea din Bulgaria, intrăm la o benzinărie. Tudor vede o mașină de curse care îi place foarte mult. Nu mai poate după ea. Tocmai fiindcă mai are acasă cel puțin două mii de modele similare, că altfel nu s-ar uita la mașini de curse, dacă înțelegeți ce vreau să zic. Dar eu am poșete multe, el are mașini. Nu mă bag.

E în leva, nu mai avem bani.

Copilul înțelege, dar ne roagă să oprim la o benzinărie similară de la noi. Vrea să își cumpere mașinuța din banii lui.

Ok.

Fix în ziua aia n-am mai avut timp, el a înțeles. Următoarea zi, cum am promis. Benzinărie scrie pe noi. Își ia portmoneul lui cu Fulger McQueen primit de la Maria acum mulți ani (așa zice el, în realitate a fost acum vreo 2).

Intră în benzinărie și zice către frate-său:

-Hai, Victor. Alege-ți ce-ți place, că îți iau orice vrei.

.

.

.

.

.

Ce și-a ales Victor, în poză, vedeți.

Luat de frate-său mai mare. Care nici n-a întrebat de preț.

.

.

.

Mare belea, mare inimă.

Toți oamenii ar merita un frate mai mare pentru mașinuțele și sufletul lor.

Articolul anterior

O vacanță ca-n filme, despre experiența noastră la Reina del Mar, cu doi copii mici (review complet foto și video: cazare, masă, plajă) (p)

Articolul următor

Dacă, pentru mine, armonia e importantă, de ce uneori țip cel mai tare din casă? Despre asociere și repetiție între copii și părinți (p)

7 Comentarii

  1. Diana

    Ce noroc pe Victor! Este minunat sa vezi cum evoluează relația dintre copiii tăi, confirm ( mamă de doi băieți și aici).

  2. Cristina

    Miruno, joci in liga a doua 😅. Sa vezi balamuc, balamuci, iubire, drame, tot ce vrei, cu patru kinderi. Și trei băieți, pe deasupra. Asta e pentru avansați deja 😁. De fiecare data când îți citesc articolele despre băieți îmi amintesc ce ușor era cu doi băieți. Și ce greu mi se părea de fapt. Și ma intreb cum puteam trăi fără restul trupei. Si ma bucur de noi ce fetite am fost și ce mame suntem. Și ma bucur ca fiica-mea de 4 ani visează sa fie mămică. Și doctor. Și deja se întreabă cum o sa reușească sa fie doctorița și sa aibă grija de copii.

  3. Silvia R.

    Super frate!

Leave a Reply

© 2007-2022 Și Blondele Gândesc | Powered by WordPress

Temă optimizată de Valeriu | 131 queries in 0.440 s