Nu știu ce mă fac când n-oi mai avea bebeluș

Nu știu ce mă fac când n-oi mai avea bebeluș miruna ioani

Fălcuțele lui rotunde și perfecte, care atârnă ca două globuri prinse în obraji. Năsucul care încă mă caută și se oprește la mine. Mânuțele dolofane care se plimbă pe mamă înainte să adoarmă. Cârlionții lui încâlciți la spate. Picioarele mici, genunchii pufoși, burtica din care respiră cu tot.

Nu facem inventarul, deși ba da, că nu vreau să uit nimic. Să țin minte tot.

Nu știu cum va arăta viața mea fără scutece. Fără haine mici pe sfoară. Fără prosoape de mâini, în care să încapă un copil întreg. Fără castronașe din care un om adevărat să se sature. Fără soldăței tăiați perfect. Fără bavețici puse pe calorifer.

Dar cel mai mult știți ce nu știu?

Că scutecele le vom înlocui cu șiruri nesfârșite de chiloți și șosete. Hainele mici cu haine mari și porțioarele, cu șaorma și cartofi prăjiți.

Dar îmbrățișările? Pupatul ăsta nesfârșit? Burtica rotundă? Pielea fină de pe obraz? Adormitul îmbrățișat?

Ce mă fac eu fără bebeluș?

Când nu voi mai avea toate astea, nu vă supărați, cu ce se înlocuiesc? Nu-mi spuneți că o să am timp să citesc o carte, că nu-i deloc la fel.

Știu că e greu, știu că mă plâng mult, dar tot mai des mă vizitează acest gând: ce te faci când n-o să mai ai bebeluș?

Sigur că vin alte etape faine, când comunici verbal și e un alt nivel și te înțelegi și te cerți și te împaci. Dar te mai pupi? Ziceți-mi mie ceva mai important și implinitor decât să pupi un copil al tău!

Ziceți-mi ceva mai minunat decât minutele alea când îl ții în brațe și se lasă tot mai greu, că-l ia somnul de la atâta bine pe metru pătrat.

Aștept.

Există ceva mai grozav decât o mânuță moale care te mângâie în vreme de alăptat?

Ce poate fi mai minunat decât să faci pe cineva să râdă, care nici nu știe că-i zice râs?

Vă spun sincer, nu știu ce mă fac fără bebeluș. Mă gândeam inclusiv să mă reprofilez. Să mă fac ceva consultant în alăptare, neonatolog sau pediatru. Doar că nu-i la fel. Că pe niciun alt bebeluș ca pe-al tău nu poți să-l smotocești.

Așa că, până una-alta, până ei se fac mari, mai avem o zi și-o vară măcar. Bucurați-vă de fiecare scutec schimbat. Și de fiecare pupat.

foto Pixabay

 

Articolul anterior

Ce facem cu refrenul ”Mami, nu vreau azi la grădiniță”

Articolul următor

Rolul mamelor de băieți e să nu-i mai țină de mână când sunt mari. Să fie mame handsfree

10 Comentarii

  1. Silvia R.

    Mai facem cate un bebelus? 😅

    +2
  2. Violeta

    Poti (puteți) face o fetita 😁. Va fi sigur o experienta diversa.

    +2
  3. Elena

    Gandul asta ma innebuneste! Il pup de mii de ori zilnic si sper, in secret, sa se invete un pupacios.. Macar pana la 7-8 ani ca sa-mi fac plinul. Din cauza asta nu pot sa-l intarc si e deja baiat mare si eu, o mama extenuata!
    Cred ca simte nevoia mea sa-l iubesc mult si tare, ca de 3 luni nu adoarme decat pe mine, in brate, cu o tzitzi in gura si cu mana pe cealalta. Cand simte ca nu ne-am pupat destul, ma mangaie si apoi isi impinge capul pentru a fi pupat.
    Multumesc pentru ganduri! Sunt in aceeasi poveste! 😃

    +5
  4. Andre

    🧡🧡🧡6 ani. Si e pupacios. Si vrea numa cu muma-sa daca se poate. Citez “a mea. Esti numai a mea” *

    *-are sora de un an juma deci vrea mereu sa ma aiba numa pt el.

    Altfel, il invat cu imbratisari si pupat si i spun ca si cand e mare vreau sa ne îmbrățișam macar. Des. 🤗

    +1
  5. Cristina

    Cat de mult imi place si mie sa fiu mama de bebelus. Frumos e si cu cealalta fetita a mea – la aproape 4 ani ma uimeste cu vorbele, bunatatea si incapatanarea ei. O simt uneori ca o prietena, un sprijin si o confidenta si o iubesc nespus.
    Dar bebelusa, vai, bebelusa. Cand zambeste cu toate gingiile la mine, simt ca am urcat pana aproape de rai.
    Imi mai doresc un copil, desi sunt si eu epuizata, cu griji de toate felurile si fara ajutoare. In sufletul meu simt ca mai pot sa o iau de la capat desi sotul meu e convins ca nu putem face fata la al 3-lea… Si mie imi tot rasuna in cap vorbele atat de adevarate care spun ca nimeni nu a regretat vreodata ca a mai facut un copil, ci doar ca nu s-a mai incumetat inca o data.

    +7
    • Bună ziua. Am 3 fetite. Cele mari au varsta de 15 si 13 ani. Gandul de a mai avea un bebe nu m a ocolit si Dumnezeu m a binecuvântat dupa 13 ani cu încă o fetita. Sunt adorabile . Ne bucuram impreuna .
      Nu mi pare rău deloc ca mi am mai dorit un copil.
      Mama la 37 ani .
      Prețuiți fiecare clipa din viata voastră si nu uitați fiecare copil este o binecuvântare de la Dumnezeu.

      +4
  6. Lia

    Acum la 6 ani e mult mai pupacioasa decât era in bebeluseala, imi face niște declarații de iubire de ma topesc, nu-mi lipsesc deloc nici scutecele, nici biberoanele nocturne. Iubirea puilor noștri nu dispare niciodată, doar se transforma, uneori in ceva si mai fain

    +3
  7. Simo

    Si eu ma uit la el cat a crescut si imi dau seama ca de-acu-s mama de baiat mare si nu stiu cum si ce trebuie sa fac. E o noua etapa.

    0

Leave a Reply

© 2007-2020 Și Blondele Gândesc | Powered by WordPress

Temă optimizată de Valeriu | 151 queries in 0.444 s