ziua în care miruna ioani

Sau ziua în care copilul tău s-a pupat și tu habar n-ai avut. Ori ziua în care cineva l-a jignit și tu habar n-ai avut. În care prietena ei cea mai bună a stat la masă lângă altă fetiță și pe a ta au lăsat-o singură la prânz. Și tu habar n-ai avut.

Pentru că nu ți-a spus.

În fiecare zi, un copil se îndrăgostește pentru prima oară. În fiecare zi, un băiat invită o fată la suc. În fiecare zi, unui copil i se rupe sufletul sau pățește ceva ce niciodată nu va uita.

Și mă-sa habar n-are. Ea e pe mail-uri ori prin oale.
Taică-său n-a venit încă acasă. Poate nici nu ajunge la cină în astă seară.

În fiecare zi, se întâmplă ceva. Nu e obligatoriu să știi, normal. Dar nu că ți-ar plăcea? Să fii alături de el sau de ea. Nu ca să ții lecții, nu ca să împărtășești din experiența ta. Nici ca să-i spui ce se va întâmpla.

Nu c-ar fi vreun fraier care nu se știe descurca.

Ci pur și simplu.

Doar ca să fie acolo cineva. Să știe că nu e singur. Și că nu e nimic anormal.

Că părintele e mai mult decât prietenul tău cu cei mai mulți bani, care face cinste și când nu e ziua lui.

Că mama are timp pentru el sau ea.

Că tata e și el om, că să suferi e normal.

La fel cum e să iubești.

Pe unul sau mai mulți cineva.

Deodată sau pe rând.

Amintește-ți, nu ești aici să judeci pe copilul tău sau pe prietenii lui.

Ascultă-l și atât.

Fii aici și acolo pentru el, fii peste tot unde te lasă el sau ea.

Copilului tău nu i se va întâmpla ceva fabulos în fiecare zi. N-o va cunoaște pe femeia vieții lui, nu va fi părăsit, nu va avea cea mai mare reușită sau cel mai teribil eșec în fiecare luni, marți, miercuri, vineri și joi.

Nu. Astea se vor întâmpla uneori,

din când în cand,

rar.

Iar ca să poate veni cu ele la tine atunci, tu trebuie să fii acolo în fiecare zi, de luni până luni.

foto Pixabay