Nu îl certa. Peste 20 de ani, nu vei mai ști cât a luat la mate, dar el va ține minte toată viața cum ai reacționat

Nu îl certa. Peste 20 de ani, nu vei mai ști cât a luat la mate, dar el va ține minte toată viața cum ai reacționat

E un copy/paste dintr-un schimb de mesaje cu o prietenă al cărui fiu a dat examene naționale (de acum câțiva ani).

Știu că mulți părinți vor fi dezamăgiți. Să vă pregătiți. Știu că mulți cred despre copiii lor că pot, dar nu vor.

Iar acesta ar fi cel mai important moment să vrea. Să arate ce pot.

Să vă spun ceva. Soțul meu a intrat la singurul liceu din Sibiu, pentru care eu mă rugam “Doamne, numai acolo să nu ajung”.

Și a devenit un talentat neurochirurg. Iar eu, care am intrat fix unde voia tot orașul, îi cresc copiii.

Să nu aveți prejudecăți din astea legate de note. Să nu certați omul pe care l-ați crescut.

Tocmai ce-l așteaptă dintre cele mai grele momente ale vieții lui de până acum.

Peste 20 de ani, nu veți mai ști niciunul cât a luat la mate, dar veți ține cu toții minte cum v-ați simțit.

Cum ați sărbătorit succesul.

Cât de tare v-ați îmbrățișat.

Unde a fost săptămâna de după, la mare.

Și cât de tare v-ați îmbătat.

De fericire, evident. Nu aș îndrăzni să vă încurajez să dați alcool minorilor, deși eu fumez cu fiul meu în vârstă de 4 ani.

În joacă, ce credeați?

Peste 20 de ani, nu veți mai ști niciunul cât a luat la mate, dar e posibil ca el să viseze și noaptea că e la bac.

Știu sigur că eu încă visez. Deși bacul nici măcar nu era o miză, căci dădeam la medicină și admiterea era un examen 100% independent.

Trebuia doar să fi luat bacul cu 5.

Iar astăzi, în loc să visez cât m-am distrat în acel an, am coșmar cu romanul interbelic.

Nu cu sistemul nervos, că ăsta mi-a plăcut.

Să nu reproșați nimic, căci puține se mai pot schimba.

Un examen arată lucruri despre trecut, un părinte arată posibilități din viitor.

Fără să te judece pentru ceea ce n-ai fost și iubindu-te cu tot ceea ce ești.

Știți ce puteți face? Arătați-vă susținerea:

Dă-i bani să meargă cu gașca la mare.

Scoate-l la restaurantul lui preferat.

Invit-o și pe gagică-sa.

Cumpără-i jocul ăla incredibil de absurd pe care și-l dorește din vara trecută.

Lasă-l să-și facă gaură în urechi.

Tatuaj pe spate.

Permis de șoferi.

 

 

Toate lucrurile care-l fac fericit și-s legale.

Cât timp ziceai că mai ai cu el… 4 ani? O vară?

Poate fi ultima șansă de a construi motivele pentru care să se întoarcă la tine după ce va pleca.

Fă-l să țină minte că mama îl iubește orice notă ar lua.

Photo by Jackson Simmer on Unsplash

 

Articolul anterior

O cititoare întreabă: Am voie să mă vopsesc dacă alăptez?

Articolul următor

“Nu alergăm pe trecerea de pietoni” e tot o regulă de circulație. Despre emoții și educație rutieră la copii

13 Comentarii

  1. Elena

    Asa este, uitam ca nici noi ca si adulți nu suntem performanți însă ne dorim asta mereu de la copiii noștri……

  2. E trist ca tocmai parintii suparati pe nota sunt parintii cu esecuri si neimpliniri profesionale. Realmente parintele ce a luat note de 9 si 10 mari cu eforturi si sacrificii a inteles deja ca si cei cu o nota mai mica s-au descurcat in viata.

    • Ar fi bine sa inteleaga toti, dar noi mereu ne gandim “daca as fi facut cutare, as fi reusit mai bine, as fi avut mai multi bani, mai putine griji in viata.

  3. Roxana

    Gandesc la fel! Sunt 30 de ani de cand am dat admitere la liceu, prima generatie dupa marea revolutie. Habar nu aveam de capul meu. Nu mai stiu ce note am luat,dar tata a fost dezamagit. Se astepta la mai mult desi am intrat . Imi amintesc doar ca nu-mi vorbea,ceea ce e groaznic. Anii au zburat,tata nu mai e,iar amintirea aceasta o voi avea toata viata. Desi simteam incurajarile mamei, parerea lui conta mai mult.
    Chiar astazi vorbeam cu fiica mea despre faptul ca orice in viata asta are o rezolvare si faptul ca are media 9 la matematica e mai mult decat perfect. Din pacate, parintii din ziua de astazi vor 10 pe linie, desi nu recunosc. Iar copiii au ajuns sa isi faca prieteni in functie de note. Cel ptin asa e la fii’mea la scoala.

  4. Alice

    Offtopic: La mulți ani pentru onomastica! Țin minte că citisem intr-o postare ca te numești și Petra:))

  5. Madalina

    eu visez de mate, sinus si cosinus. si-s 15 ani deja de atunci

    • si le’ai folosit la ceva? ca eu si acum fac glume cu sotul, cand mergem la piatza/sau scriem bugetul de vacanta/planificam financiar perioada urmatoare cu creionul pe hartie : ‘ ai folosit o derivata? ‘ , ‘radacina patrata o extragem aici sau mai colea? ‘ si din astea 🙂

      • Daniela

        Nu cred ca este vorba despre ce tii minte din scoala ci faptul ca toata materia din scoala contribuie la constituire unui schelet logic pentru gandire. Inradacineaza niste informatii care ne ajuta sa functionam ca adulti. Ca este prea stufoasa materia e alta discutie. Parerea mea 🙂

  6. Luiza

    Uite, asa gandesc si eu desi al meu are 7 ani. Asa am gandit daca sa aleg o scoala “buna” cu profi duri care baga culegeri sau o scoala cu invatatori blanzi si iubitori .

    In fine, dupa ce zic ce spui si tu aici ma gandesc ca sistemul nostru asa e facut, sa vrei nota mare. Uite, daca vrei sa ajungi la un liceu decent trebuie sa ai o nota bunicica. Conteaza liceul, conteaza anturajul. Cazul sotului tau e rar, dar fericit.

    Personal, mi-as dori sa dispara admiterea asta cu medie. Uneori imi vine sa ii zic copilului sa dea si la profesional daca asta vrea, daca vrea sa fie bucatar de exemplu.

    Si eu visez bacul, de cateva ori pe an si tot la limba romana visez ca nu stiu comentariile.

    A da, si am ales un invatator bland si copilul e fericit. Este absurd ce cer unele doamne invatatoare BUNE. La 9 ani dau teme de vacanta 15 romane de citit si facut conspect 😒

  7. Alexandra

    Nu stiu cum sunteti voi, dar cand vad la stiri copii pe plaja spunând “nu am luat bacul sau am luat 3 sau 5” razand, fara nici o parere de rau….parca nu e ok. Da, un copil care a dat tot ce a putut, a facut tot ce a depins de el si in ziua examenului nu a fost la cote maxime, inteleg sa fii alaturi de el. Dar cand ai un copil care mai mult chiuleste decat merge la scoala….parca n-as recompensa asta.

Leave a Reply

© 2007-2022 Și Blondele Gândesc | Powered by WordPress

Temă optimizată de Valeriu | 142 queries in 0.446 s