#SpunetiCeFace: Familiile pacientilor cu covid-19 vor sa stie de ei. Spitalele sa faca protocol de comunicare

Cred ca ati vazut diverse situatii, in care cineva se plangea pe facebook ca are o mama, un tata, o sora, un frate internat cu covid-19 si nu mai stie de el. A fost un caz mediatizat, cand spitalul a spus ca pacienta a fost externata si ea era moarta de cam doua zile intregi. Sa-i cada fata nepotului de la telefon, care stia ca femeia era venita din strainatate si foarte bolnava si ca n-avea unde “se externa”. N-as vrea da va speriati, dar a gasit-o pe la morga pe undeva.

Situatia e cam asa: dupa ce intra pacientul in spital, nu mai stii de el decat ce iti spune el, cat poate. Personalul medical e putin, e speriat si stresat, nimic nu mai e cum era. Intelegem.

Dar la fel intelegem ca acesti pacienti sunt mai mult decat niste numere pe ecranele televizoarelor sau pe foile unor domni de la DSP. Acesti pacienti sunt mame, tati, bunici sau frati. Acesti pacienti sunt ai cuiva pe lume, sunt asteptati acasa, au lasat un pat gol in urma lor, niste papuci de casa, un loc la masa.
Familia lor fierbe, cred ca e clar.

Ca acum nu mai e ca in alte vremuri, acum 2 luni, de exemplu, cand le puteai duce o supa calda sau niste pufuleti. Nu mai e ca puteai intreba o asistenta cum au iesit analizele sau ruga medicul sa iti mai explice, ca n-ai tinut minte precis. Nu mai e cu orar de vizite si flori la geam. Acum, nimeni nu intra, nimeni nu iese, doar personalul medical.

Iar in cazul pacientilor care se decompenseaza si ajung pe terapie, grav, cine tine legatura cu familia? Ca nu prea poti folosi telefonul mobil cand esti pe aparate, tot intubat.

Avem un protocol? Niste reguli clare? Stie fiecare ce are de facut? Imi imaginez ca asistentele sunt ultrafrecate acum, destul de speriate, dar poate ar reusi sa se faca o regula in programul lor, sa sune apartinatorii macar o data pe zi, daca nu de doua ori. Macar cat sa le spuna: e bine, respira, traieste.

Cele care fac asta deja sunt niste eroi. Sa iti arati bunatatea, empatia in vreme din asta, ca de razboi, e lucru mare pe pamant.  Adica, sa te gandesti si la lucrurile care nu-s aparent cele mai urgente, cum ar fi sa suni un om sa-i zici de omul sau.

foto pixabay

 

Articolul anterior

Grădina mea secretă – meditație ghidată și vizualizare pentru gravide, să-și pregătească mintea de travaliu

Articolul următor

Parenting modern: cand folosesti afirmatii in loc de negatii

2 Comentarii

  1. Iulia

    Citeam undeva ca in Italia exista un interval orar in care rudele pacientilor sunt sunate la numerele de telefon pe care le comunica, de catre o asistenta care le aduce vesti despre evolutia starii lor de sanatate… Cred ca s-ar putea implementa un asemenea sistem si la noi, dar poate ca nu aceasta e considerata cea mai mare problema.

    0
  2. Violeta

    In Italia sint persoane anume care suna familia pentru a-i tine la curent. Se numesc operatori de comunicare, iar acolo unde nu sint, se ocupa voluntarii sau infirmierii, ba chiar am vazut medici care au facilitat video apeluri inainte de a intuba pacientul.

    0

Leave a Reply

© 2007-2020 Și Blondele Gândesc | Powered by WordPress

Temă optimizată de Valeriu | 123 queries in 0.171 s