Dragă mamă care nu mai poți, să n-o uiți niciodată pe fetița care-ai fost cândva

Dragă mamă care ai nevoie de mai multă liniște, odihnă, atenție, grijă, ciorbă caldă-n farfurie și mâncare înghițită șezând,

Dragă mamă care ai nevoie de cinci minute singură la baie, de două secunde fără ca vocile să urle-n capul tău,

Dragă mamă care ai nevoie ca oamenii să își dea rând când vorbesc cu tine, ca telefoanele să nu sune când copiii dorm, ca vasele să nu se adune,

Dragă mamă care ai nevoie și tu să îți poarte cineva de grijă cam la fel de mult cum o floare are nevoie de lumină să stea drept,

Dragă mamă care nu pleci niciodată acasă de la treburile tale, care ești disponibilă tot timpul, chiar și când dormi,

Dragă mamă care le găsești pe toate, le rezolvi pe toate, speli toți dinții mici din casa ta și gura altcuiva, funduri altele decât ale tale, cureți urechi care nu-ți aparțin și sufli nasuri care-i înfundă pe alții,

Dragă mamă care te gândești că ar trebui să le poți face pe astea toate și să zâmbești,

Să nu țipi,

Să nu pedepsești,

Să nu divorțezi,

Să nu înnebunești,

N-am nicio soluție pentru că tu ești eu.

Dragă mamă care crezi că oricine altcineva s-ar descurca mai bine decât tine,

N-am nicio noutate și n-aș vrea decât să îți spun că aici greșești.

Oameni suntem. E o perioadă. Au mai fost și altele și mereu urmează câte ceva. Greul nu trece, doar mai dispare, ca atunci când înoți și mai scoți nasul din apă din când în când, să nu mori. Iar unii se jură că le place. Dar nu suntem toți la fel.

Aș vrea să îți trimit lumină. Atenție. Grijă. Spațiu. Aș vrea să te întreb dacă te ajută cineva. Aș vrea să știi că mă gândesc la tine. Pentru că tu ești eu și pentru că trebuie să se gândească și la noi cineva. Uită-te la tine. Îmbrățișează fetița pe care o vezi. Nu s-a mai jucat cu păpuși de multă vreme, nu după regulile ei. Fetița asta s-a trezit, dintr-o dată, mare, cu responsabilități și mâncare pe foc. Nu știi cum s-au întâmplat toate, dar acum ai nevoie de soluții, nu de vinovați. N-o lăsa singură pe fetița din oglindă. Nu va supraviețui dac-o părăsești și tu.

Dragă mamă care nu mai poți,

Sunt mândră de tine. În fond, ai fi putut lăsa copiii pe tabletă și merge la coafor. Să știi că doar mamele grozave se zdrobesc. Doar mamele bune simt că nu mai pot.

Și mai vreau să-i spui fetiței ceva din partea mea:

C-o văd și o iubesc.

Acum, du-te…
O vezi? Să n-o uiți niciodată pe fetița care-ai fost cândva.

foto Shutterstock