Să ignori alegerile pentru că n-ai cu cine vota e ca și când ți-ai ignora cancerul și lui nu i-ar păsa

alegeri miruna ioani

Cât timp mai poate trece, să ne prefacem că totul e ok. Că ne vom trezi duminică la 6, fără alarmă, că vom pune cafeaua pe foc și copiii la masă, că apoi ne vom spăla pe dinți, vom îmbrăca toți minorii și vom ieși afară din casă. La o plimbare prin parc sau poate la mall. Tobogane, leagăne, poate o înghețată? Sau facem o vizită la bunici. Asta da, e cea mai mare relaxare.

Dar n-ai cum, oricât de puțin ți-ar păsa de țară, n-ai cum nu arunci măcar un ochi la ce se întâmplă. Că e peste tot. Pe net, la tv, pe gurile oamenilor.

În săptămâna cu primul tur, doar despre asta se vorbea și-n parc. Oameni cu telefonul la ureche, mămici care împingeau cărucioare în tandem, bicicliști care pedalau cu căștile-n urechi. I-am ascultat ce vorbesc și am prins un pic de speranță. Simt că n-o să mă deplasez degeaba până la secție, mi-am zis. Și, când am ajuns acolo, și-am văzut câți părinți cu copii, Doamne, ce mulți copii erau la secția de votare, am știut că n-are cum să fie rău. E bine când tinerii ies la votare. Eu am încredere în tineri, au mințile mai puțin dezamăgite decât cei bătrâni.

Încă mai cred că se poate. Să ieșim încă o dată și să dăm un sens acestui vot. Îi cred pe cei care spun că n-au cu cine vota, că niciunul nu merită să fie președinte. Bun, dar, în acest moment, asta contează foarte puțin. Cu tot respectul, și mie mi se pare că nu merit să plătesc taxe și impozite la fisc. Sunt un om bun, nu fur, nu mint și-mi las întotdeauna numărul de telefon când ocup locul altuia de parcare. Păi nu-s eu pâinea lui Dumnezeu? Și da, îi cred că n-au pe cine vota. Că nici eu nu m-am tras de șireturi cu vreunul de la pupitru. În schimb, îmi place de mama mea. Aia femeie. Pe ea aș vota-o imediat. Dar candidează mama mea? Ba.

Mai sunt unii supărați că există boli pe lume. Și-au decis să le boicoteze refuzând să meargă la medic când îi doare ceva. Ăștia-s, de obicei, primii care mor. Și-n chinurile cele mari.

Adevărul e că doar unul din doi va fi președinte. E o alegere simplă. Și, dacă o iei personal, te-ai fentat. Nu pedepsești pe nimeni prin absență, decât pe tine și pe copiii tăi.

Image by Kranich17 from Pixabay

Articolul anterior

Un zâmbet e fericirea de sub nasul tău

Articolul următor

Întrebarea mea ”preferată” de la alte mămici: Tu ce activități mai faci cu al tău copil? (p)

6 Comentarii

  1. Turcanu

    Niciodată n am avut emoții mai mari ca acum, cand ma gandesc la ziua votului…sper sa meargă cat mai multă lume…cel puțin pe bunica soțului, care are 93 de ani am convins o sa meargă( prima oară n a fost , fiindu i rău)…e femeie de la țară, fără școală, dar pâinea lui Dumnezeu… doar am rugat o sa n o influențeze nimeni de acolo…in mediul rural se mai practică ” influențarea “votului…

  2. Asta ma intreb si eu de doua saptamani. Pe cine oare cred oamenii astia ca se razbuna de fapt nemergand la vot sau votand cu doamna, de nervi? Parca doamna, in cazul nefast in care iese pe plus (fereasca Dumnezeu), o sa zica: “vai, dar astia m-au votat doar asa ca sa boicoteze votul, of, ce suparata sunt, pai asta nu e victorie!”
    Si ma mai intreb de ce naiba sunt asa multi oameni cu acces la informatie care nu vor sa caute si sa afle ce poate sa faca de fapt un presedinte. Ca sa nu mai inghita atatea gogosi nemestecate.

    Sunt trista, dezamagita, frustrata si nervoasa. Dar normal ca merg la vot duminica.

  3. gandesti?

    Nu e chiar cea mai inspirata comparatie… chiar daca nu ignori cancerul, el va continua sa te “consume”. Ca mergi sau nu la doctor, sansele de a te vindeca sunt extrem de mici. Singurul lucru pe care il poti obtine e sa nu sfarsesti in dureri, sau sa iti faci restul de viata mai usor. Articolul d-rei e destul de subtirel. Asa e si cu alegerile astea: esti constient ca ai cancer, nu ai solutie de vindecare dar mergi sa votezi totusi ca sa mori mai lent :)) E ca la chimo…nu mori in chinuri dar te chinui sa traiesti

    • Sunt cancere vindecabile in proportie mare. Din punctul asta de vedere, e mai grav sa ai diabet decat un cancer la san. Dar nu intru in detalii, pentru ca intentia dv e clar de rautate.

      • si diabetul e vindecabil in faza initiala – prietena mea cu dr diabetolog si disciplina stricta, in 8 luni a ajuns sa nu mai aiba nevoie de medicamente si analize de om sanatos.
        Ca in toate bolile, in forma usoara e mai usor vindecabil. De luat in pripa, cum zicea tataia…. vorba potrivita si pt vot.

Leave a Reply

© 2007-2025 Și Blondele Gândesc | Powered by WordPress

Temă optimizată de Valeriu | 141 queries in 0.612 s