Iubirea ta pentru părinte nu poate fi niciodată un păcat

Iubirea ta pentru părinte nu poate fi niciodată un păcat miruna ioani

Nu știu ce am făcut să te merit. Ești atât de bun, de blând și de înțelegător, încât nu-mi vine să cred că un omuleț ca tine poate fi rudă cu mine. Ai iubirea în sânge, ca orice alt copil pentru mama lui. Orice-ar fi, tu ții cu mine.

Când erai mic și nu puteam merge la toaletă fără tine.

Când vrei să știi tot timpul unde sunt.

Când mă întrebi cam când termin treaba.

Când vii cu mine peste tot unde poate merge un copil. Îți sunt recunoscătoare că ai venit ieri la medic.

Când, oricât ți-ar fi de cald, preferi să dorm cu fața la tine.

Când îmi spui să stau liniștită, că rezolvăm.

Când te descurci singur, dar mă chemi și pe mine să te văd.

Când povestim pe canapea și-apoi tragi concluzia că-ți place să povestești cu mine. Sper să fie unul dintre lucrurile pe care să le păstrăm între noi.


Când semeni cu tatăl tău.

Când, între ciocolată și vanilie, o alegi pe-a doua doar pentru că ciocolata nu-i place nici lui.

Când îi mănânci sandwich-ul de dimineață, nu pentru că ar fi vreun sandwich special, ci pentru că-i făcut de el.

Când te prinzi că zice o glumă, deși n-ai nici 4 ani.

Când îl rogi să te ducă pe umeri, doar ca să fiți înalți amândoi .

Când bei sucul lui de dimineață, deși te pișcă limba și te strâmbi tot.


Îmi pare foarte rău că, pe noi, lucrurile astea par să ne obosească uneori. Nu e drept față de tine, care ești numai plin de iubire. Nu o să caut scuze, nu o să invoc niciun fel de motive. O să-ți spun doar că ne pare rău. De fiecare dată când răspundem cu ”imediat, mai lasă-mă un pic”, când țipăm, când nu înțelegem ce vrei să zici. Aș vrea doar să nu crezi vreodată că să iubești părintele tău poate fi greșit. Că să-i cauți compania poate fi păcat. ”Prea mult” nu există între noi, mi-aș dori să nu fie loc nici de ”prea puțin”.

Te asigur că ne străduim. Să fim cea mai bună variantă a noastră de părinți. Să fim, în același timp, și niște profesioniști, și niște soți buni, copii buni, nepoți, șoferi, vecini. Dar, mai ales, ne străduim să fim părinții pe care îi merită acest suflețel.

Cum să fii mama iubirii-ntruchipate? Cea mai grea și cea mai frumoasă misiune pe pământ.

foto Shutterstock

Articolul anterior

Nu aș vrea să se simtă iubiți la fel, ci fiecare dintre copiii mei să creadă că-l iubesc un pic mai mult pe el

Articolul următor

Știi că ești nevastă adevărată, când îți dorești un aspirator modern – review Rowenta Air Force Flex Animal (p)

  1. Eliza

    Când ești mic nu știi dar si daca sap mult nu îmi amintesc să îmi fi dorit sa nu îi iubesc eu pe ei, ci sa simt ca ma iubesc ei pe mine. Miruna, eu zic ca ceva tot bine faceți de aveți un băiețel așa frumos pe dinăuntru (sunt convinsă ca si pe dinafară, dar aia e altă treabă). Va trimit îmbrățișări!

    1+
  2. dia

    Așa simțim și noi💚orice eforturi facem sa fim cea mai buna versiune de părinți pt băiețelul nostru sunt pe deplin meritate

    1+

Leave a Reply

© 2007-2017 Și Blondele Gândesc | Powered by WordPress

Temă optimizată de Valeriu | 153 queries in 0.416 s