De ce două femei care iubesc același bărbat nu se pot înțelege bine: războiul dintre soacre și nurori

Am mai spus povestea asta pe blog, dar se potrivește grozav și aici. Acasă, în Sibiu, am locuit dintotdeauna cu părinții mei la parter și bunicii din partea tatălui la etaj. Apartamente diferite, intrări separate.

La un moment dat, zugrăvea bunică-mea. Mama mergea zilnic pe la ea, vorbea cu muncitorii, vedea care-s progresele la orizont. Înainte să termine, unul dintre meșteri o întreabă pe bunică-mea:

-Doamnă, cu fata vă aveți bine, dar cu ginerele nu prea?

via GIPHY

Nu am înțeles niciodată de ce relația dintre soacre și nurori e atât de complicată, de ce există acest război tăcut pe față și vorbit mult pe la spate. E un subiect așa de tabu și de complicat, încât copiii cresc crezând că ”soacră” mai grav decât ”mamă vitregă”.

Când ai mei se certau, bunică-mea din partea tatălui, femeie extrem de înțeleaptă și adesea prezentă (că na, era acolo în casă și ea), mereu a ținut cu mama mea. Deci cu noră-sa. Chiar când ea nu avea dreptate. (Da, mamă, se mai întâmplau și excepții foarte rar 😛 ) 

Dacă vreau să-și țină casa băiatul meu (așa zice bunica: ”să-ți ții casa”, it s a thing), trebuie să ajut să se împace, indiferent de ce s-au certat. Să pun paie pe foc n-are ce bine să le facă.

Vinovate pentru acest război se fac exemplele pe care le-am avut de mici și orgoliile nemăsurate. Înțeleg acum altfel lucrurile de când am și eu băiat, dar tot nu îmi explic de ce două femei care iubesc același bărbat nu se pot înțelege bine, doar amândouă îi vor fericirea aceluiaș tip? Oare cât de fericit ar fi el cu două clănțănitoare veșnic nemulțumite pe cap?

Nici nu contează de ce. Eu am o vorbă: despre soacre, numai de bine. Țineți minte, regula de aur: el are întotdeauna voie să o vorbească pe maică-sa de rău, tu ai voie doar să te abții. Îi poți spune că îl înțelegi, că are dreptate, îl poți asculta ce are de spus. Dar niciodată nu zici nimic de la tine. Fiindcă nici invers nu ți-ar conveni. E un respect implicat în chestia asta, o limită pe care nu ai voie să o calci.

Să vă mai spun o chestie personală. M-am gândit mult, foarte mult la mama soțului meu înainte ca el să îmi fie soț. Înainte să o cunosc, mi-o imaginam. Apoi, am cunoscut-o și nici în ziua de astăzi nu bag mâna în foc că ea e așa cum o văd: Bună. Curată. Mereu îi mulțumeam în gând acestei atunci străine pentru mine, într-un fel de recunoștință veșnică pentru băiatul pe care mi l-a făcut. Fiindcă tipul ăsta grozav de care sunt îndrăgostită e fix … de ea făcut. Purtat, alăptat, îmbrăcat, educat DE EA. Nu de altcineva. Și pentru că multă vreme eu chiar am crezut că nu există așa un băiat pe lume, o să-i fiu mereu recunoscătoare acestei femei, poate am mai spus, că l-a făcut. Mamei lui.

Atâta vreme cât intrăm în această relație cu soacra sau nora gândindu-ne că avem doar de câștigat (armonia în familie, soacra poate fi un aliat grozav!), nu ce avem de pierdut, chiar asta o să și facem: o să câștigăm. Știu familii în care nora se înțelege mai bine cu soacra decât cu mama ei. Da, acolo unde prejudecățile sunt lăsate la intrare, unde contextul e puțin schimbat, unde oamenii nu au creierul spălat. Evident, nu e ceva tocmai normal să nu te înțelegi grozav cu mama ta, vreau doar să spun că nu toate soacrele-s niște cretine.

  • Startul e foarte important.
  • Dacă nu există chimie între voi, mergi pe principiul ”mai răruț, că-i mai drăguț.”
  • Indiferent care-i relația, nu otrăvi copiii împotriva ei. Asta e oricum greu, fiindcă puiii ăștia mici sunt conectați foarte bine la ce simte mama, dar e important să încerci. Chiar și atunci când ea nu respectă treaba asta.
  • Mai închide ochii și vezi care-i obicetivul principal: armonia în familie. Nu trebuie să dovedești nimănui nimic, nu ești în competiție cu ea. Zi ca ea și fă ca tine merge deseori grozav.
  • Principala condiție ca să ai o soacră bună e să fii o noră bună. Respectul întotdeauna va răspunde cu respect, înțelepciunea cu înțelepciune.
  • Dacă ai o problemă cu ea, spune-i. Amintindu-ți că e totuși femeia care l-a făcut pe bărbatul tău și cu cele bune, că nu e vinovată chiar de toate defectele lui, comunicarea blândă poate rezolva multe. Și adu mereu în discuție interesul vostru comun și beneficiul suprem: fericirea băiatului ei. Altfel, agonie lungă, moarte sigură. Nu vrei să ajungi aici.
  • Gândește-te la ea ca la bunica pruncilor tăi. Că asta și este. Bunica poate fi un personaj de poveste, contribuie mult la farmecul copilăriei lor. Profită și exploatează asta la maximum. Copiii tăi vor fi cei câștigați. (Îmi amintesc când vorbeam cu mama soțului meu la telefon din Anglia și îmi imaginam vocea ei cum le va spune povești copiilor mei. Am hrănit, fără să știu, de atunci o bunică. Ceea ce îmi și doresc pentru nepoții ei.)
  • A greșit, te-a enervat, nu o poți ierta. Bun, nu e obligatoriu să fiți cele mai bune prietene. Dar nu face din asta scopul vieții tale. Nu îți transforma căsnicia într-o luptă anti-soacră-ta. E păcat, nu ai decât de pierdut.

Până la urmă, o femeie deșteaptă înțelege că a avea o relație bună, plină de respect cu soacra e numai în avantajul ei, al familiei, al copiilor. Un motiv mai puțin pe lista motivelor de ceartă, care nu vor dispărea. Cine nu-și dorește așa ceva? Eliberați-vă soacrele de puterea asta îngrozitoare pe care o au asupra celor care le permit. Și vedeți că relația voastră cu ele este cea mai importantă lecție pentru copiii voștri: cum să te porți cu o soacră. Adesea mă gândesc că și eu o să fiu soacră-mea într-o zi. ”Doamna Ioani”. Doamne-ajută, să ajung să fiu!

Articolul anterior

Mamelor care vor să lucreze de-acasă: freelancing cu un ochi la calculator și-o lingură în oală

Articolul următor

Dăm Zymafluor la copii? Despre suplimentele cu fluor în primii ani de viață

46 Comentarii

  1. Gabriela

    Doamne ajută, să ajungem să fim soacre! Și bunici! 😉

    0
  2. Dana

    Sunt total în asentimentul tau. Mereu zic și îmi zic: “îl iubesc pe omul ăsta crescut, educat de ea”. Și îi sunt maxim de recunoascătoare. Clar suntem diferite…idei, zona din care provenim, etc. Dar știu că tot timpul o sa ne vrea binele și sunt norocoasa sa ne putem baza pe ea oridecate ori îi solicitam ajutorul. Mulțumesc că mi-ai confirmat și tu că mai sunt cazuri, că se poate cu putina înțelepciune sa te înțelegi cu “soacra”. 😊

    0
  3. Gabriela F.

    Mai…e complicat. Noi ne.am înțeles extrem de bine. Ii spun mama…acum ocolesc sa o strig…după 3 intaplari majore care m.au rănit extrem ( care nu au legătură cu fiu.su)…și o mândrie idioata și proasta de care o tot rog sa se debaraseze. Da imi spune cuvinte frumoase …că vai ea mereu cu mine tine…nu vreau cuvinte
    …vreau sa simt…cam asta se rezuma tot…vorbe fără fond…deci pentru mine e zâmbet artificial…!!

    0
  4. Roxana

    Ai scris foarte frumos! E ca o poveste. Din fericire, eu am avut o relatie buna cu soacra mea. A fost bazata mereu pe respect. I-am aratat tot respectul pe care l-am vrut pentru mama mea. Eu sunt singura la parinti,dar soacra mea avea fata ei. Stiu ca am fost mereu pe locul 2,dar nu m-a deranjat niciodata. Era absurd. Pentru ca si eu am o singura mama si ea avea o singura fata. Am incercat sa am o relatie frumoasa cu cumnata mea. Nu a fost sa fie! Nu ii port pica. Poate eu nu am incercat suficient. Am povestit putin pentru ca eu am simtit ca soacra mea avea o slabiciune pentru fata ei in raport cu baiatul ei, sotul meu. A fost doar sentimentul meu, niciodata impartasit cu nimeni. Dar uneori cred ca se reflecta in comportamentul meu vis a vis de cumnata mea.
    Exact cum spui tu…nu am pus niciodata paie pe foc.
    Stiu ca ar fi fost o bunica iubitoare. Imi pare rau ca nu mai este!

    0
  5. Camelia

    Am avut pana acum doua relatii mai serioase, implicit doua posibile soacre. Cu prima m-am inteles de minune, o femeie grozava, si acum vorbim pe skype de sarbatori. Ma inteleg mai bine decat cu maica-mea.
    Cu a doua, greu de tot, de la inceput m-a strigat cu numele fostei 🤬 si nu o data. E complicat, e destul de rautacioasa, sincer ma gandesc cu groaza la ideea de potentiala bunica.
    Timpul le va rezolva pe toate.

    0
    • pfff, cred că s-ar putea să existe o problemă. Singura ta șansă e să nu ripostezi. Să îi arăți că ești o doamnă. Știi cum zice Michelle Obama: when they go low, we go high. 😉

      0
      • Camelia

        Deocamdata, distanta dintre noi imi permite sa ma comport decent. Nu e genul care se baga in seama, nici eu de altfel, asa ca in rarele dati cand ne vedem #rezist :)))
        Prima oara cand am fost in vizita a scos albumele familiei, nu a sarit peste pozele cu fostele iubite, ba chiar mi-a facut si o scurta biografie. Eu eram destul de amuzata, fi-su mai putin cand si-a dat seama.
        De Craciun i-am facut cadou o poza cu noi, pentru album 😉 Nu stiu ce a facut cu poza, dar rama a reutilizat-o 😂😂😂

        0
        • A transmis un mesaj femeia, nu ii plac pozele in rama. Si voi, figuri. Important nu e pe cine are ma-sa, ma
          Scuzi, in albume, ci pe cine are el in inima. Atat.

          0
  6. Cristina

    Ne-am înțeles relativ ok în timpul cât eram căsătorită cu fiul ei, chiar daca am avut și câteva neînțelegeri, dar de cand am divorțat, ne intelegem excelent. Nu știu dacă relatia bună de acum se datorează nepotului, dar este bine că este și că ne ajutam reciproc. Este o bunica grozavă și ne bucurăm de ea.

    0
  7. Me

    Am incercat sa gandesc in toate felurile bune si pozitive despre ea, nu am cum este prea rea si dusmanoasa!

    0
    • Raspunde-i cu respect si intelepciune. Nu alimenta un razboi, ci doar pacea. O vei dezarma, daca e asa cum spui, nu se asteapta.

      0
  8. Maria

    Ma, eu iti citesc destul de des articolele si, daca mai uit, am grija sa rasfoiesc putin ce ai mai scris intre timp. Sunt genul care nu comenteaza, am senzatia ca nu as face vreo diferenta daca as comenta. Daaar, mai mereu ma intreb, cum poti fi asa desteapta, cu atat de mult bun simt, sufletista, deschisa, sa punctezi asa bine orice vrei sa zici and so on…?? O fi facut soacra ta o treaba buna, daca zici, dar maaama ta, toata stima!👏 ps: si eu am o soacra ft faina

    1+
    • Mama mea e eroul. Si bunica-mea. Ele doua au fost un exemplu grozav in sensul asta. Niciodata nu mi-am
      Pus problema ca as putea sa nu ma inteleg cu soacra-mea. 🙂 sa traiasca si a ta!

      Hai, te mai astept in comentarii 😉

      1+
  9. Andreea I.

    Ce te faci cand socrul e mai rau ca soacra? Cu ea nu am avut conflicte niciodata, ma afecteaza cand vad ca atunci cand realizam ceva sau avem anume activitati vorbeste la singular despre fiul ei de parca nu suntem o familie. Inca nu e obisnuita probabil cu pluralul. Dar cu socrul e mult mao dificil. De multe ori si-a dat cu parerea neintrebat si m-a jignit si de fiecare data cand critici si un fir de par de-al fiului sau ori il rogi sa te ajute cu ceva se simte ofensat. In ultimul timp a mai incetat. Si eu am gresit cand am dat curs provocarilor si tachinarilor sotului care incepeau, culmea, fata de ai lui.
    In anumite conflicte cu taica-sau sotul a stat in alta camera si doar asculta discutia destul de aprinsa si apoi ma acuza ca am ceva personal cu el. O data, cand i-am spus ca nu mai vreau sa mai merg la ai lui cand e tatal acasa, mi-a spus ca atunci pot sa plec si sa terminam tot. Si a doua zi totul se schimba in bine subit, lumea toata se comporta de parca nimic nu s-a intamplat, rade, glumeste dar eu raman mereu cu sufletul in pioneze.
    Nu stiam cum sa gestionez situatia pana mi-am dat seama ca trebuie sa ma fac ca ploua la toate comentariile si criticile.

    0
  10. oana

    Miruna, cuvântul soacră vinde din limba engleză ”so acră” :). Uite așa ca tine sper să gândească-și nor-mea cân i-oi mânca zilele, că pe băiatul ăla minunat care o iubește și o face fericită eu l-am făcut :))))) Era un banc pe care îl zicea bunică-mea mereu: nu-mi pasă cuma a așezat soacră-mea borcanele, dar tot o să o cert să nu creadă că-s proastă

    0
  11. CristinaM

    Ha… tare; ma bucur pentru soacra ta si pentru tine!
    Poate a mea nora, nu o sa-si doreasca sa se afle la sute de mii de km distanta de mine, cand oi fi( daca voi mai fi) soasca asa cum imi doresc eu…ca fiisa e cea mai importanta inteleg, poate inteleg si diferentele pe care le face fata de propriii copii dar ca trateaza si face diferenta intre nepoti nu inteleg, nu vreau sa inteleg si nici nu o sa-i iert cate zile o avea

    0
    • Dar știi că asta e între ea și nepoți, e relația bunicii cu ei, diferită de a ta cu ei, de a ta cu ea. Nu te băga, o să culeagă singură rodul mai târziu.

      0
      • CristinaM

        Nepotii sunt inca mici… nici unul nu constientizeaza, inca… Nemultumirea mea porneste din faptul ca si ea o critica si inca o critica( desi este moarta) pe soacra-sa fix pe chestiile care nu-mi plac mie acum la ea
        Nu pricep cum ce e in capul ei… dar da, o sa-si culeaga ce seamana, ca mai este si genul de se vrea respectata numai fiindca exista…

        1+
      • CristinaM

        Eee, nepotii sunt inca mici, nici unul nu constientizeaza, inca…
        Sa culeaga ce seamana doar ca-i genul care se vrea respectata doar fiindca exista si respira si care vorbeste si gandeste dupa …
        Nimeni nu-i perfect, ne vedem cat mai rar…

        0
  12. Luminita

    Ce frumoooos! Îi mulțumesc lui Dumnezeu că am avut și eu parte de o asemenea soacră (fie-i țărâna ușoară!) O femeie atât de bună și înțeleaptă ca bunica ta. În ochii ei eram cea mai bună soție, cea mai gospodină, cea mai bună mamă. DAR! Cealaltă noră a dumneaei (cea mai bună prietenă a mea din liceu, by the way) o vedea drept ”soacră-soacră, poamă acră” – deși o trata la fel ca pe mine, nu s-a amestecat niciodata în viața de familie a băieților ei, nu a criticat, ne-a crescut copiii cât au fost mici. Asta e! Chimie, într-adevăr! Respectul față de cea care ți-a crescut și educat soțul se învață acasă, în primii 7 ani

    0
    • bine zici și tu. Problema e că multe femei pornesc cu un exemplu prost din propria lor familie, când mama se ceartă cu bunica..

      0
  13. Petra

    Pfff… am avut o relatie chiar ok cu soacra multa vreme, chiar daca clar cumnatul e preferatul ei si toata viata s-a purtat ca atare….
    Dar are un bai mare…. cam vorbeste si cand trebuie si cand nu trebuie. Si din pacate i-a spus mamei mele, la nervi ce e drept, ca n-avem decat sa divortam… intr-un context care nu avea nimic de a face cu mine si sotul meu, ci intr-un context de cum s-a simtit ea in relatia cu mama dintr-o neintelegere.
    Mno, pana aici mi-a fost…. adica au fost multe si marunte de-a lungul timpului, la care le-am dat ignore, dar asta ultima m-a deranjat rau de tot. Asa ca vorbim din cand in cand, ne vedem cand e musai si cam atat.

    0
    • elena

      Ce nesimitita, eu m-am enervat numai citind, a intrecut limita…

      0
      • Cred, dar vorbele spuse la nervi nu anulează tot ce este bun la un om. Iar un război în familie nu naște eroi, ci multe multe victime, mai ales copii.

        0
  14. Cu ceva ani in urma citeam ca sunt persoane care nu sunt multumite de nimic. Daca soacra e asa tipar, evident ca nicio femeie nu e suficient de buna pt fiu su :D. Altfel, fiul (actualul sot) e cum e datorita mamei lui. Si cu bune si cu rele, dar daca fiul a constientizat deja de alea rele, atunci e cu atat mai bine.

    Noi (cuplu) am decis de la inceput ca ne tinem mamele deoparte in casnicie: au fost si presiuni si ne multumiri de la amandoua, eu nu stiu multe dintre sot si mama lui, sotul nu stie pe alea de la maica mea. Nu ca as avea cine stie ce casnicie perfecta, dar consider ca ele au dreptul la viata si linistea lor, si-au trait maternitatea, bunele si grelele le trecem impreuna ca soti, greutatile si responsabilitatile le impartim egal, iar asta a maturizat enorm pe domnul sot: mai nou gateste si el, unu ia si altul duce copil, spalam vasele pe rand sau impreuna, la curatenie si platit ratele si facut meniu si lista de cumparaturi tot impreuna etc. Si daca am nevoie de un sfat, o sa caut la prietene, am suficiente si bune si de incredere, nu cred ca m-as putea potrivi cu mintea unei persoane de 60 ani.

    Nu de alta dar prin alte casnicii in jur unde era obisnuit menaj a 3 (cu inca vreo mama) a aparut si o amanta, si divorturi. Din pacate nu toate soacrele au intelepciunea si calmul bunicii tale.

    2+
  15. elena

    Soacra mea nu mai traieste, dar in 3 ani de relatie de dinaintea casatoriei a facut tot ce a putut sa ne desparta. Si acum, in familia extinsa, se mai vorbeste ca a murit din cauza supararii ca nu a reusit sa il convinga pe fiul ei sa ma paraseasca. Nu eram din oras, nu aveam casa, nu paream a fi gospodina… prostii din astea, ea ar fi vrut alta nora.
    Bineinteles, cu rudele ne vedem foarte rar, iar casatoriti suntem de 11 ani. 🙂

    1+
    • Ce povești triste, măi. Mi se pare că uneori așa nu avem loc de alții pe pământ. Și că e dincolo de absurd.

      0
  16. oana

    Total de acord cu tine.
    Dar ce faci cand il lasi pe nepot cu ea ca sa il adoarma (ea s-a oferit, ca sa mai respiram si noi, sa mergem la o cafea sau asa) si te intorci si copilul iti spune ca s-a uitat la televizor…nicidecum dormit! Bunica stiind ca nepotul nu se uita la televizor. Asa cum nu mananca zahar, sare si altele. I-am spus cat de frumos am putut atunci pe moment ca nu vreau sa se uite la televizor, desi stia asta, dar am plans de suparare o jumate de noapte. Si clar nu mai am incredere sa il las cu ea. La fel incearca sa imi spuna de cate ori are ocazia ca sarea e necesara, ca zaharul natural (din trestie de zahar…) e ok cu moderatie. Eu raspund foarte respectuos, sincer, dar am impresia ca nu e reciproc. Cel putin in ceea ce-l priveste pe J.

    1+
    • CristinaM

      Sa nu te superi pe mine pt comentariu… perfect de acord cu tine;
      Am mea mi-a lasat copilul in casa si ea a iesit si s-a dus in gradina; cand am intrebat de ce l-a lasat a zis ca oricum adormise si ea avea treaba si ca e mic si nu pleaca nicaieri din carut iar urlatul ii face bine si ca nu trebuie sa-l bag mereu in seama ca se invata prost. Atunci avea copilul 2 luni si pana acum la 11 ea nu a mai ramas singura cu el nici 5 minute… si da, stie ca eu nu-l las sa urle
      Dintr-o nefericire (pt altii) cand e vorba de copil, eu devin foarte rea si nu ma intereseaza ca ai avut in mintea ta intentii bune, te fac sa te simti prost si ca ultimul om dc nu faci lucrurile cum trebuie (nu musai la liniuta cum vreau eu).

      Inainte de casatorie efectiv, eram cu actualul sot de vreo 8 ani, ne intelegeam altfel… dupa: zici ca moare de oftica ca nu facem cum spune ea, ca nu i se cere parerea in toate cele… ca nu mai este ea “motul”

      1+
  17. Larisa

    Eu m-am inteles foarte bine cu soacra mea inca de la inceput. M-a dezamagit de vreo cateva ori si mi-a tradat asteptarile, astfel incat acum nu mai vorbesc orice cu ea. Cel mai mult ma deranjeaza ca uneori ma suna sa o barfeasca pe cealalta nora a ei, cumnata mea, dar lucrurile stau total diferit atunci atunci cand mergem in vizita si sunt si cumnata si cumnatul meu acolo. O ia in brate, o alinta, ii vorbeste foarte frumos, incat m-a facut sa ma intreb daca nu face acelasi lucru si cu mine.

    1+
  18. Andreea

    Eu incerc sa am o relatie cat mai distanta cu soacra. Pur si simplu nu e chimie intre noi. Fetita mea are 2 ani si nu am lasat-o niciodata cu soacra, pentru ca aceasta are tendinta sa faca invers fata de ce o rugam. I-am spus ca nu vrem sa dam zahar copilului si cand mergem in vizita ea sare cu prajiturile pline de zahar. Sau ne-a spus ca exageram ca tinem copilul in scaun de masina si ca ar trebui sa il tin in brate in masina, dupa ce i-am explicat mai bine de un an importanta sigurantei auto. Si astea sunt doar vreo 2 exemple, asa ca applic modelul mai rarut ca e mai dragut.

    0
  19. dia

    Hehe, una e relația cu soacra dinainte de a avea copii și una e cea de după. Am o soacra discreta și drăguța dar care l-a crescut pe sotu-meu cu disciplina tradiționala: copiii stau unde ii pui, nu trebuie sa deranjeze prea mult, ii mai și pedepsim și din astea. Și pentru asta nu o plac neaparat mai ales ca se și lauda cum și-a crescut copiii. Dacă as vedea-o in fiecare săptămâna poate ca și-ar permite sa facă din astea și cu nepotul dar așa o vedem f rar, câteva zile la câteva 4-5 luni și atunci o las in pace și încerc sa nu comentez decât daca e ceva ff important. In rest, dacă aude copilul meu 20 de nu când ea e aici nu o sa pățească nimic pentru 2 zile😀Sau zic cât pot de frumos ca eu sunt ok ca el sa faca lucrurile respective. Dar încerc sa îmi țin liniștea in casa. Băiețelul e atasat de ei și ma bucur pt asta. Putea sa fie mult mai rău:))))

    0
  20. Mihaela

    Hmmm…te aș fi crezut pe cuvânt că îți iubești soacra dar fotografia aleasa mi se pare ca transmite alt mesaj subliminal 😂stiu ca ai simțul umorului si o să tratezi afirmația mea ca atare😉 Într-adevăr in relatia cu soacra trebuie să dai dovadă de înțelepciune și diplomație încă de la începutul relației pentru a avea armonie in familia ta in primul rând, dar și in cea a părinților. Practic trebuie să funcționeze trei familii intr-o manieră decentă.

    1+
  21. cristina

    Hahaha!! De soacre numa’ de bine!!!
    Dar ce faci cand sotul a facut ani de terapie sa devina ce este acum?? Si sa nu ramana cum a fost crescut???

    0
  22. Cam dese articolele despre soacre. Tu sigur ai o relatie buna cu a ta? 😀

    1+
    • lol, cum ai citit tu printre rânduri :))
      nu, aceste articole sunt scrise mai demult, ambele dintr-un foc, doar că puse la păstrare pentru zile negre. Care zile au fost acum, am avut niște lucruri care mi-au distras atenția de pe blog și pentru astfel de momente am câteva articole pe care le scot din cămară, ca atunci când n-ai nimic în frigider și scoți borcanul de zacuscă.

      0

Leave a Reply

© 2007-2017 Și Blondele Gândesc | Powered by WordPress

Temă optimizată de Valeriu | 208 queries in 0.425 s